”Să punem de o mămăligă!” auzeam des, chiar de două ori pe zi în copilăria noastră. Mămăliga era substitutul pâinii în multe gospodării din România. Și astăzi mămăliga este populară în țara noastră. Însă nu mulți se mai pot lăuda că au participat la fiecare etapa din procesul de ”fabricare” a mămăligii: de la semănatul porumbului, îngrijirea lui, culesul lui, uscatul porumbului, dusul la moară, adusul făinii de porumb acasă, prepararea mămăligii. Iată cum să alegem corect mălaiul pentru mămăligă.
Astăzi nu trebuie să ne mai ocupăm de cultivarea plantelor sau creșterea animalelor pentru a avea hrană. Mergem și cumpărăm de la magazin. Însă, așa cum este de așteptat industrializarea facilietează accesul la hrană, însă nu ne mai putem bucura de toate proprietățile hranei naturale 100% pe care o obțin cei care cultiva de la zero plantele, le prelucrează etc. Un studiu recent al Asociației Pro Consumatori privind făina de mălai de pe piața din România are următoarele concluzii.
Una din 7 mărci de mălai respectă compoziţia de altădată a mălaiului!
Una din 7 mărci de mălai conţine mălai prefiert!
Una din 3 mărci de mălai conţine mălai degerminat!
”Trebuie să cunoaștem faptul că materia primă cel mai des folosită în zilele noastre este porumbul furajer, cu aport nutrițional inferior porumbului de consum (soiul porumb sticlos). Acesta din urmă este o sursă importantă de vitamine A, B1, B2, B6, E și PP” explică experții APC. Dieta vestică sau dieta ”abundenței”, cum mai este denumită, este săracă în aceste vitamine, din cauza înalt-procesării industriale prin care se elimină din produs nutrienți esențiali (vitamine naturale, minerale organice, aminoacizi, antioxidanți, enzime), ceea ce conduce inevitabil la consumul unor alimente ”goale” din punct de vedere nutrițional și evident la carențe mineral-vitaminice cu efecte negative pe termen lung – boli cardiovasculare, diabet zaharat, cancer, oboseală cronică, tulburări cognitive (demența, boala Alzheimer).
“Mălaiul este un produs caloric, cu o valoare energetică ridicată, care variază între 342 kcal la mălaiul degerminat şi ajunge până la 396 kcal la mălaiul integral. De asemenea, există variaţii şi la ceilalţi nutrienţi, cum ar fi conţinutul de proteine (6,4 grame la 9 grame într-o sută de grame produs), conţinutul de fibre (0,6 grame la 10 grame într-o sută de grame produs), conţinutul de carbohidraţi (66 grame la 80 grame într-o sută de grame produs) şi conţinutul de grăsimi (1 gram la 4 grame într-o sută de grame produs).
Din păcate, mălaiul tradiţional obţinut prin măcinarea integrală a grăunţelor provenite de la porumb nemodificat genetic a dispărut din oferta naţională, singurul mălai care păstrează calitatea de altădată a acestui produs este mălaiul ecologic obţinut din bobul integral de porumb, importat din Italia sau Austria. Totodată, un rol important în menţinerea calităţii acestui produs îl are respectarea condiţiilor de depozitare şi păstrare recomandate de producător, precum depozitarea în spaţii curate, aeriste, cu temperaturi pozitive, dar nu mai mari de 25 de grade Celsius” a explicat conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte Asociația Pro Consumatori.