Cum să mănânci mici ca să nu faci cancer

Micii, mâncarea naţională a românilor, nu sunt o specialitate exclusiv românească, regăsindu-se şi în meniul grecilor, sârbilor, croaţilor, turcilor şi al bulgarilor. Pentru că zilele libere vor da prilejul multor români să iasă la iarbă verde, ne-am gândit să aducem în atenţia publicului mult iubiţii mititei, preparatul culinar care încântă papilele gustative la orice sărbătoare cu iz mioritic.

Istoria micului incepe undeva pe la sfârşitul secolului 19, într-o cârciumă celebră din Bucureşti, numită “Leul şi cârnatul”. Se chema aşa pentru că acolo se putea mânca un cârnat cu un leu. La un moment dat, se terminaseră maţele pentru cârnaţi, motiv pentru care bucătarul, disperat, a mai adăugat câteva condimente în umplutura pentru cârnaţi şi a aruncat bucăţele mici din aceasta  pe grătar. Povestea spune ca  unul dintre primii clienţi ar fi exclamat: „Dar mici sunt cârnaţii ăştia!” . Şi iată şi provenienţa numelui de “mic”!

Mirosul lor te poate îmbia, dar ai mare grijă să nu cazi pradă acestei tentaţii pentru că te poţi îmbolnăvi din cauza unor ingrediente deloc naturale.

Recomandări

Luna cumpărăturilor sănătoase – Ce mănâncă dr. Menci?

Peștele pangasius este toxic! Conține un metal greu asociat cu apariția cancerului

Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi, o autoritate în domeniul nutriţiei, avertizează: „Mititeii sunt o bombă calorică şi au efecte nefaste asupra sănătăţii. Fiţi foarte atenţi la ingredientele din compoziţie. Citiţi cu atenţie etichetele şi excludeţi produsele care au în compoziţie alte ingrediente în afară de carne tocată, sare, condimente şi bicarbonat de sodiu”.

RECOMANDĂRILE Dr. Mencinicopschi

– Trebuie sa fiti atenti sa fie bine facuti, deoarece in cazul frigerii incomplete exista sansa contaminarii cu trichinela, care poate duce la imbolnaviri grave.

– Fripti pe gratarul cu foc direct devin toxici din cauza arsurii si a contaminarii cu hidrocarburi, benz-a-pireni si dioxine. Asocierea cu paine si bauturile alcoolice inrautateste si mai mult digestia, putand provoca imbolnavirea ficatului.

– De asemenea, consumul exagerat de mici poate duce la cresterea riscului unor cancere – de vezica, colon, pancreas sau al pancreatitelor acute.

Nu se combină cu pâine

„Atunci cand dorim sa consumam mici, este contraindicat contactul direct al carnii cu flacara sau carbuni incinsi. Daca sunt portiuni arse sau rumenite, acestea se vor indeparta. Este esential ca gratarul sa fie bine curatat pentru indepartarea resturilor care contin substante toxice si care pot patrunde in carnea pusa la fript. Cel mai bine e sa fim siguri din ce anume sunt facuti micii, sa ii mancam cu salata si mustar natural, alaturi de cantitati moderate de vin rosu, bio (fara sulfiti) – astfel, le scade toxicitatea”, mai spune Doctor Menci.

La o scurtă citire a etichetelor de pe câteva tăviţe cu mici din supermarket (în special sortimentele congelate), aflăm că producătorii de pastă de mici folosesc şorici în compoziţie. Acesta creşte rapid nivelul de colesterol şi provoacă gută. În plus, găsim grăsime în procente ridicate, coloranţi precum carmin, care e de fapt o pulbere obţinută prin zdrobirea ouălor unei insecte numită coccus cacti şi care s-a dovedit că este cancerigen. Pe lângă asta, găsim acid ascorbic sau chiar celebrul E621 (monoglutamat de sodiu), considerat unul dintre cei mai periculoşi aditivi pentru sănătatea omului.

Dacă nu poţi renunţa la acest preparat naţional, încearcă să iei carne proaspătă de la măcelărie. Măcar aşa ai control asupra proporţiei de grăsime dintre carnea de porc şi cea de vită din compoziţie. 

Micii nu sunt periculoşi doar pentru sănătate, ci şi pentru siluetă. La 100 de grame de mici vei acumula cel puţin 350 de calorii, deci nu strică să faci puţină mişcare după masă, în loc să îţi potoleşti setea cu o bere rece.

O controversă privind reţeta tradiţională de mititei a fost cea care a vizat folosirea bicarbonatului de sodiu în compoziţie, dar care a fost trecută rapid cu vederea, deoarece acest ingredient are, din contră, efecte benefice pentru sănătate (este utilizat şi ca medicament în tulburările de aciditate gastrică)  şi are rolul de a frăgezi compoziţia şi de a menţine culoarea în interior.