De la publicitatea agresivă, care stimulează vizual şi olfactiv senzaţia de foame, până la porţiile supradimensionate, există numeroase metode prin care industria fast-food încurajează clienţii să consume mai mult, chiar dacă nu le este foame – un fenomen care a devenit una dintre principalele cauze ale obezităţii la nivel global.
Într-un nou studiu, Brian Wansink, de la Universitatea din Illinois, a investigat tendinţa oamenilor de a mânca mai mult decât au nevoie, observând că un rol esenţial îl joacă modul de prezentare a mâncării, informează dailymail.co.uk, citată de Mediafax.
Printre cele mai importante strategii utilizate de restaurantele de tip fast-food se numără următoarele:
Situate pe bulevardele din marile oraşe, în centre comerciale şi benzinării, restaurantele de tip fast-food atrag clienţii în timp ce aceştia se află la cumpărături sau călătoresc într-un anumit loc, chiar şi atunci când nu le este foame.
Stimularea vizuală vine odată cu afişele din vitrină şi ofertele situate în spatele tejghelei, în care produsele fast-food apar, supradimensionate, în imagini ce induc senzaţia de foame.
Pe lângă stimularea vizuală, lanţurile fast-food mizează pe dorinţa oamenilor de a fi împreună cu ceilalţi, oferind un spaţiu în care clienţii să stea la masă, alături de alte persoane – ceea ce înseamnă că aceştia vor sta mai mult timp şi vor petrece mai mult timp împreună.
Restaurantele fast-food folosesc din plin stimularea olfactivă, servind clienţii la casă, unde aceştia stau la coadă şi văd ce a cumpărat persoana din faţa lor. Clientul următor are astfel tendinţa să comande mai mult atunci când îi vine rândul.
Un rol important îl joacă şi muzica, mai ales muzica pop lentă, care îi încurajează pe clienţi să petreacă mai mult timp în restaurantul respectiv.
Restaurantele de tip fast-food au început să creeze tot felul de facilităţi şi oferte pentru atragerea clienţilor – de la opţiunea drive-in pentru şoferi până la meniurile cu un fel principal, o băutură şi cu desert inclus.
Iar acest lucru nu se întâmplă pentru a economisi timpul clientului ocupat, ci pentru a-l determina să consume mai mult, având în vedere că, potrivit studiilor, una dintre cele mai puternice influenţe asupra consumului o reprezintă accesul cât mai simplu la produse.
Aşa-zisele oferte de meniuri constituie altă strategie de a-i încuraja pe oameni să mănânce mai mult. Acestea creează falsa impresie că oamenii economisesc bani, când, de fapt, ei cumpără mai multă mâncare decât au nevoie. Dacă un client cumpără un burger cu cartofii prăjiţi incluşi în meniu, acest lucru înseamnă că va mânca ambele produse, chiar dacă s-ar fi săturat doar cu burgerul, de exemplu.
Un rol important îl joacă, de asemenea, modul de servire a porţiilor. Dacă oamenii primesc bucăţile de pui într-o cutie mare, vor considera că este vorba despre o singură porţie şi, cel mai probabil, vor mânca tot. Dar dacă aceeaşi cantitate de pui este împărţită în trei porţii, servite în trei cutii mai mici, oamenii au o probabilitate mai redusă de a mânca tot.
Lanţurile fast-food oferă produsele într-o varietate de mărimi, dar clientul este încurajat să aleagă porţia cea mai mare, prezentată drept oferta cea mai avantajoasă. Acesta are tendinţa să mănânce tot, după cum s-a explicat mai sus, fără să îşi facă griji în legătură cu cantitatea.
În cazul acesta, strategia industriei fast-food este aceea de a transforma în regulă consumarea porţiilor mari, în loc de porţiile medii sau mici.