De ce mâncăm mai mult decât avem nevoie? Explică Dr. Sorin Velici, chirurg

Sărbătorile de Iarnă sunt prilejul perfect pentru a demonstra încă o dată că oamenii au tendinţa de a mânca mai mult decât au nevoie. Mânaţi de emoţii, de confort, de curiozitate ori de dereglări hormonale oamenii care mănâncă peste măsură pe termen lung şi nu fac mişcarea suficientă se vor îngraşa. Am stat de vorbă pe acest subiect cu dr. Sorin Velici, chirurg.

CSÎD: De ce se îngraşă adulţii?
Dr. Sorin Velici: Cauzele obezităţii la adulţi sunt în mare aceleaşi ca şi la copii. Adulţii mănâncă mult mai mult şi mai nesănătos decât organismul lor poate consuma. În plus, secolul în care trăim ne-a adus un avans tehnologic menit a ne creşte nivelul de comfort: automatizarea muncii, deplasarea cu maşina personală, industria fast-food, dezvoltarea unei mentalităţi de consumator, etc sunt doar câteva exemple de factori trigger care vor favoriza creşterea consumului alimentar şi vor scădea activităţile ce duc la un consum energetic important.

CSÎD: Credeţi în cure de slăbire minune?
Dr. Sorin Velici: Dieta trebuie şi este de obicei primul pas în încercarea de a scăpa de obezitate. Dar, ar fi bine ca aceste diete să fie îndrumate de către un nutriţionist, pentru a maximiza eficienţa lor şi a creşte rata de menţinerea a rezultatelor. Dacă nu este controlată corect şi menţinută, va interveni ceea ce în bariatrie numim „yo-yo effect”. Adică în momentul în care pacientul renunţă la dietă respectivă şi revine la obiceiurile nesănătoase anterioare, va recâştiga toate kilogramele pierdute prin dieta respectivă şi va mai adăuga câteva în plus.

Recomandări

Kilogramele acumulate rapid: 10 motive care duc la îngrășare

Jurnalul unei femei perfecţioniste la job care îşi neglija relaţia de cuplu

Stresul, statusul hormonal, accesul rapid la mâncare – prin cauzele pentru care apetitul alimentar creşte

CSÎD: De ce mâncăm mai mult decât avem nevoie?
Dr. Sorin Velici: Răspunsul nu este deloc unul simplu. Factorii care ne fac să mâncăm mai mult pot ţine de statusul hormonal (ex: menopauza, sarcina, alterarea unor enterohormoni), de statusul psiho-emoţional (ex: depresia, tristeţea, stresul), distragerea atenţiei (mâncăm în timp ce facem alte lucruri: privim la TV, tableta, telefon, vorbim la telefon, etc), mâncatul pe fugă, compensarea cu mese bogate la ora târzii a lipsei celorlalte mese, porţiile mari de mâncare, accesul rapid la mâncare, plăcerea gustului, etc.

Beneficii ale chirurgiei bariatrice

CSÎD: Pentru unii români cu probleme mari de greutate ideea operaţiilor de micşorare a stomacului sau a balonului gastric sună bine, pentru alţii nu. Care sunt avantajele?
Dr. Sorin Velici: Avantajele sunt nenumărate, plecând de la rata de succes a pierderii kilogramelor în exces prin chirurgie bariatrică (80-100% la un an de la intervenţia chirurgicală), la rata de menţinere a rezultatelor, tratarea sau menţinerea sub control a bolilor în strânsă legătură de cauzalitate cu obezitatea, creşterea speranţei de viaţă şi deloc de neglijat, beneficiile estetice şi cele psiho-emoţionale consecutive ajungerii la o greutate normală.

Riscuri ale operaţiei de micşorare a stomacului

CSÎD: Care sunt riscurile unei astfel de intervenţii chirurgicale?

Dr. Sorin Velici: Fiind vorba de intervenţii chirurgicale, evident că există şi riscuri. Orice act medical, cât de mic, vine cu nişte riscuri. Dar, pentru că aceste operaţii sunt foarte bine standardizate, se efectuează cu tehnica modernă, aceste riscuri sunt, statistic, foarte mici. Riscurile chirurgicale, de exemplu: riscul de fistulă, de sângerare post operator, riscul de stenoză – sunt sub 1%. Atât riscurile chirurgicale cât şi cele medicale sunt discutate şi explicate pacienţilor la consult înaintea intervenţiei chirurgicale.