Este o preconcepție foarte răspândită că un copil trebuie să mănânce tot ce are în farfurie. Însă, această abordare poate avea mai multe efecte negative asupra dezvoltării copilului atât pe plan fizic, cât și emoțional.
Iată câteva motive pentru care nu ar trebui să insistăm ca un copil să termine tot din farfurie!
Copiii au un sistem intern care le indică când sunt sătui. Forțându-i să mănânce mai mult decât au nevoie poate duce la o relație nesănătoasă cu mâncarea și poate crea probleme de greutate pe termen lung.
Mâncatul ar trebui să fie o plăcere, nu o corvoadă. Forțând un copil să mănânce ceva ce nu-i place poate crea o aversiune față de anumite alimente și poate duce la probleme alimentare pe termen lung.
A permite copilului să decidă când este sătul îl învață să asculte de propriul corp și îi oferă un sentiment de autonomie.
Transformând mesele într-o bătălie de putere poate crea o atmosferă tensionată și poate afecta negativ relația copilului cu mâncarea.
Într-un interviu pentru „The Sun”, Charlotte Stirling-Reed, nutriționist, fondator al „Charlotte Stirling-Reed, The Baby & Child Nutritionist”, dar și autor de carte, a atras atenția asupra unui obicei des întâlnit în rândul părinților: acela de a-i determina pe copii să mănânce tot din farfurie.
Charlotte explică de ce nu este indicat să se procedeze astfel: „În primul rând, fiecare copil are propria sa porție de hrană. Spre exemplu, sunt copii care se satură cu tot ceea ce este în farfurie, dar sunt și cazuri în care mănâncă mai puțin de atât sau mai mult. În aceste condiții, când este ora mesei, părinții trebuie să se ghideze după nevoile copiilor și să-i lase pe ei să decidă cât mănâncă la o masă.