Descoperă noi aliaţi verzi!

Indiferent de cât de bine ne-am însuşi lecţia alimentaţiei sănătoase, în farfurii tot apare rutina. Tocmai acest moment devine periculos pentru abandonarea luptei ce are ca scop sănătatea şi tinereţea prelungită. Aşadar, în astfel de momente şi nu numai, încercaţi kale, iarbă grasă şi mangold.

Kale

În China, Taiwan, Vietnam se consumă alături de carne de vită, în Suedia este adăugat la supă, în Muntenegru se combină cu carne de oaie afumată şi cartofi, în Japonia sucul său este considerat supliment alimentar, iar în Africa de Sud-Est fierbe în lapte de cocos şi se mănâncă asezonat cu alune de pământ, orez sau porumb fiert. Acestea sunt doar câteva dintre întrebuinţările gastronomice deoarece frunzele de kale sunt populare pe întreg mapamondul. Să aflăm ce le fac atât de iubite de nutriţionişti.

Recomandări

Alimente la fel de periculoase ca țigările. Ce să eviți când mergi la supermarket

Băutura „secretă” a centenarilor. În ce cantitate se bea, de fapt, pentru a ajunge la 100…

Kale face parte din familia cruciferelor şi, ca fraţii săi broccoli sau varza, îi bucură pe consumatori de un gust şi nutrienţi deosebite. Dacă este gătit la abur 5 minute, acesta este indicat pentru menţinerea valorilor normale ale colesterolului şi ajută la buna funcţionare a bilei. Şi crud are abilitatea de a scădea colesterolul, dar nu atât de ridicată. Studii recente ridică această plantă la rangul de luptător împotriva câtorva tipuri de cancer: sân, colon, ovare, prostată şi de vezică. De asemenea, s-au detectat peste 45 de tipuri diferite de flavonoizi ce cresc puterile
anti-inflamatorii şi anti-oxidante. În plus, kale ajută la combaterea inflamaţiilor cronice, a stresului oxidativ şi la detoxifierea organismului.

A devenit simpatic?

Dacă nu ştiaţi despre calităţile sale, cu siguranţă DA! Cât de des trebuie consumat pentru a avea efect? Minimum 2 porţii de kale pe săptămână pentru îmbunătăţirea stării de sănătate ori 8 porţii la interval de 7 zile pentru o sănătate de fier – spun specialiştii în nutriţie. Kale este una dintre cele mai sănătoase legume.

O porţie de 130 g kale conţine: 6% din doza zilnică recomandată de vitamina K, 1% din DZR de vitamina A, 8% din DZR de vitamina C, 10% din DZR de fibre, 10% din DZR de cupru, 69% din DZR de vitamina B, 6,5% din DZR de fier, 9,3% din DZR de calciu. Evident, este recomandat şi în curele de slăbire: 100 g au doar 28 de calorii.

Iarba grasă

În Italia, Turcia ori în Mexic îmbogăteşte gustul supelor, dar şi al cărnii, în Japonia se combină cu orez sau peşte, în India este pus la murat pe post de condiment, iar în Franţa se foloseşte la sosuri. Este considerată un aliment-medicament şi la fel ca şi kale ajută la restabilizarea nivelului de colesterol. În plus, extractele sunt indicate celor cu glicemia ridicată, deoarece scad valorile crescute ale zahărului în sânge. I se mai spune şi portulac.

Această legumă are mari rădăcini în istoria plantelor curative încă de acum mii de ani, fiind apreciată în zonele aride pentru că proteja de arşiţă ori ajuta la restabilirea temperaturii corporale în caz de febră, tratarea constipaţiei, a durerilor de cap, de stomac, de rinichi sau a conjunctivitei. De asemenea, se considera că dacă este pusă sub pernă avea capacitatea de a alunga coşmarurile. Pe plan local, strămoşii noştri îi foloseau sucul în combinaţie cu vin contra otrăvirii cu mătrăgună.

Salate acrişoare

Ce aţi zice să înlocuiţi nişte preparate greu de digerat seara, cum ar fi cele pe bază de carne tocată şi orez, spre exemplu, cu o salată ce musteşte de vitamine? Pe lângă legumele preferate puteţi adăuga şi frunze de iarbă grasă. Aceasta conţine vitamina C din belşug, vitamine din grupul B, vitamina E, vitamina A, magneziu, calciu, fier, fosfor, potasiu, seleniu, Omega 3. Sucul din iarbă grasă este util în tratarea cistitei, dizenteriei, pentru eliminarea viermilor intestinali (cură internă), dar şi extern pentru calmarea muşcăturilor de insecte.

Mangold

De 3.000 de ani se cunosc calităţile sale: Babilonul antic este locul în care s-a descoperit, iar Roma antică locul în care s-a consacrat. {i astăzi mangoldul este des întâlnit pe meselor italienilor, popor care se pare că ştie cum să aleagă alimentele ce favorizează longevitatea. De asemenea, se cultivă şi în ţări precum India, Japonia, SUA.

1 kilogram de frunze din sfecla mangold au aproape 200 de calorii, ceea ce le situează în topul alimentelor ce trebuie cumpărate sau cultivate. Îşi are originea în sfecla sălbatică, însă rădăcina sa nu prezintă importanţă alimentară. Atenţia cade asupra frunzelor. Ele se consumă întregi sau numai peţiolurile (au gust plăcut, se fierb în apă sărată). Din frunze se pot prepara piureuri sau se pot adăuga la ciorbe. De asemenea, poate înlocui în multe preparate spanacul. Avantajul său este că poate fi cules de primăvara până la îngheţ. I se mai spune varza romană. Iată două reţete menite să vă convingă să-l consumaţi.

Mangold cu unt

Ingrediente:
1 kg frunze de mangold, o lingură de unt, 2 fire de usturoi verde

Mod de preparare:
Se toacă usturoiul mărunt, se pune untul la topit într-o cratiţă şi se căleşte uşor. Se adaugă frunzele de mangold întregi şi se călesc aproximativ 5 minunte. Se serveşte alături de parmezan ras.

Budincă de mangold

Ingrediente:
125 g orez cu bobul lung
200 g frunze mangold
50 g caşcaval de oaie
1/2 lingură cimbru proaspăt tocat
130 g roşii tăiate felii
2 ouă bătute
100 ml lapte semidegresat
sare
piper

Mod de preparare:
Se încălzeşte cuptorul la 180 g Celsius. Se fierbe orezul în apa clocotită conform instrucţiunilor de pe ambalaj. Se taie cozile de la frunzele de sfeclă şi se toacă. Se taie frunzele în felii de 2 cm. Se pun cozile într-o cratiţă mare cu apă fiartă şi se fierb 2 minute.

Se adaugă apoi frunzele şi se mai fierb 2 minute. Se scurg bine şi se pun sub un jet de apă rece. Se scurg, se amestecă cu orezul fiert şi 25 g caşcaval. Într-o craţită cu hârtie de copt se pune un strat de roşii, amestecul de orez cu sfeclă şi încă un strat de roşii. Peste, se adaugă ouăle bătute şi laptele. Se rade caşcavalul rămas. Se coace uşor la cuptor.

Citeşte şi: Legumă, legumioară, cine e cea mai sănătoasă din ţară?

Dieta mediteraneană bogată în măsline şi ulei extra virgin ne protejează oasele

Dulce, amar, picant… beneficiile gusturilor