Dieta Cambridge îşi propune să obţină o pierdere rapidă în greutate prin înlocuirea meselor obişnuite cu shake-uri, supe şi batoane proteice. Însă nu este o dietă de termen lung şi nici una ferită de neplăceri. Medicii spun că ar putea fi recuperate rapid kilogramele pierdute, iar cei care ţin această dietă ar putea experimenta căderea părului, greaţă, ameţeli şi diaree.
Începând cu anul 2019, dieta Cambridge şi-a schimbat denumirea cu dieta 1: 1.
Principiile de bază au rămas aceleaşi, schimbarea denumirii a fost dată de faptul că este nevoie de o relaţie strânsă cu nutriţionistul. Ideea principală este un consum între 400 şi 1500 de calorii, în funcţie de greutatea actuală şi câte kilograme trebuie pierdute.
Principiul dietei Cambridge spune că mesele şi cantitatea de alimente consumate trebuie să fie cu atât mai mici, cu cât se doreşte pierderea a mai multor kilograme.
O mare parte din alimente sunt consumate sub formă lichidă – shake-uri, supe, băuturi proteice sau batoane cu fibre.
Ideea este că mănânci atât de puţine calorii, încât corpul tău este forţat într-o stare de „cetoză” în care începe să ardă depozitele de grăsimi ca metodă de supravieţuire.
Pentru cei care îşi doresc o pierdere rapidă în greutate, dieta Cambridge poate fi o soluţie. Dar majoritatea nutriţioniştilor spun că a te situa sub 600 de calorii pe zi este un principiu periculos.
Datorită naturii extrem de restrictive a dietei, criticii spun, de asemenea, că este potrivită pentru pierderea în greutate pe termen lung.
Pe lângă faptul că este foarte greu de obţinut, cetoza este uşor de pierdut şi vine cu efecte secundare precum respiraţia urât mirositoare, disconfort digestiv, greaţă şi chiar subţierea părului în unele cazuri.
Dieta Cambridge nu este recunoscută de multe dintre asociaţiile de nutriţionişti.