Dieta combinaţiilor alimentare – slăbire şi stil de viaţă sănătos!

Acest gen de dietă are la bază ideea că, pentru a fi mai uşor digerabile, alimentele trebuie combinate corect în funcţie de compatibilitatea dintre ele.

Deci, în prepararea unui meniu, diversele feluri nu trebuie să fie alese la întâmplare, ci combinate astfel încât aportul de substanţe nutritive să fie optim, iar alimentele uşor de digerat.

Fireşte, această dietă poate fi urmată doar de cei care nu suferă de nici un fel de afecţiuni sau de intoleranţe alimentare.

Recomandări

Cum arată 200 de calorii din cele mai consumate alimente! GALERIE FOTO

Alimentaţia românilor, cu bune şi rele!

Combinaţii de evitat şi combinaţii corecte

De evitat: carbohidraţi concentraţi cu proteine concentrate; carne şi lapte/lactate; mai multe feluri de proteine combinate; fructe sau desert la sfârşitul mesei; băuturi în timpul mesei

Corecte: cereale şi lactate; cereale şi leguminoase; cereale şi seminţe uleioase; carbohidraţi şi zarzavaturi; proteine animale (carne, peşte) şi verdeţuri.

Argumente Pro şi Contra

Pro: cu siguranţă o dietă de acest gen nu duce la carenţe de vitamine sau minerale, deoarece este foarte variată şi nu interzice nici un fel de aliment, pur şi simplu recomandă să nu se asocieze la întâmplare hrana. De asemenea, nu este o dietă de care să te plictiseşti şi nu e monotonă, de aceea nu este complicat de urmat. Mesele propuse de acest regim sunt mai lejere, deci mai uşor digerabile, făcându-te să scapi de kilogramele în plus mai uşor.

În general, dieta combinaţiilor alimentare se poate urma ca bază a unei alimentaţii corecte. Este simplă şi poate fi urmată de persoane de toate vârstele, fie acasă, fie când aleg să mănânce la restaurant.

Contra: datorită faptului că nu produc carenţe alimentare de nici un fel, acest regim nu are aspecte negative.

Indicată în cazul persoanelor cu dificultăţi de digestive, care mănâncă neregulat, au probleme intestinale, sunt supraponderale sau suferă de somnolenţă şi balonări după masă.

Exemplu de meniu

Mic dejun: lapte cu musli şi cereale sau iaurt cu fructe acide (ananas, potrocală şi citrice în general, rodie, affine, zmeură, căpşune, mure)

Ora 10.00: fructe dulci (banane, curmale, smochine, fructe uscate, stafide)

Prânz: felul întâi, salată asortată sau legume crude, paste sau orez cu legume (paste şi năut) sau mămăligă cu lapte; garnitură, legume fierte sau crude.

Ora 16.00: un fruct sau ceva dulce

Cină: salată sau legume crude, carne sau peşte, ouă sau brânză; garniture, legume fierte.