Mirela Retegan slăbeşte cu dieta fix la fix, împreună cu mii de femei

Dieta fix la fix. După ce a adunat mii şi mii de copii în sălile de spectacole, acum Mirela Retegan, inventatoara găştii Zurli, a strâns mii de femei în grupul de pe Facebook “Slăbeşte cu mine”. Iar regula pe care o respectă toată lumea este una foarte simplă şi poate fi soluţia în cazul celor care vor să scape de kilogramele în plus: dieta fix la fix!

Iată ce ne-a spus Mirela, Tanti Prezentatoarea, pusă pe şotii, dar şi pe slăbit.

Dieta fix la fix: „Am slăbit 8 kg în 2 săptămâni”

CSÎD: Cum ai ajuns în poveste?

Recomandări

Ce încetinește metabolismul? 4 cauze care duc la arderea lentă a caloriilor

10 mituri despre alimente în plasa cărora s-ar putea să cazi şi tu

Mirela Retegan: Pe mine m-a sunat la un moment dat Anca Bejan care e jurnalist, soţia chitaristului de la Stigma. Eu o cunoşteam pe Anca demult, era o fată micuţă, slăbuţă, drăguţă. M-am întâlnit cu ea acum vreo 5-6 ani şi avea 120-130 de kg, aproape n-am recunoscut-o. Apoi, m-a sunat în august şi mi-a spus că vrea neapărat să ne întâlnim. Am găsit o seară ca să mă văd cu ea, a venit la mine la birou cu două cutii cu prăjituri şi cu 60 de kg în minus, adica era din nou foarte slabă.

Am întrebat-o: Anca, ce-ai făcut, cum ai slăbit? A zis că asta e motivul pentru care m-a cautat. Şi îmi zice: “Eu am reuşit să slăbesc 60 de kg datorită unei chestii foarte simple pe care eu o numesc dieta minune. M-am dus la un nutriţionist în speranţa că o să îmi facă nişte grafice şi o să mă biciuiască, şi o să îmi fie ruşine, dar el m-a trimis acasă şi mi-a spus să mănănc doar la ore fixe. M-am enervat aşa tare că mi-a luat banii şi nu mi-a zis nimic încât am acceptat provocarea şi am slăbit 8 kg în 2 săptămâni. Fără restricţii calorice, doar mâncând la ore fixe.” Apoi Anca s-a dus iar la doctor şi acesta a început să o ajute şi s-o consilieze în combinarea alimentelor, stabilirea cantităţilor şi momentului în care mănâncă.

Dieta fix la fix, fără interdicții!

CSÎD: Dar fără interdicţii?

Mirela Retegan: Fără. Cu prăjitură, cu ciocolată, cu cartofi, cu cipsuri, cu orice. Sunt 2 reguli: măsura şi orele fixe. Să nu mănânci până plezneşti. Daca dimineaţa la 7, mănânci 2 ouă ochiuri şi un iaurt cu cereale, la 10 mănânci 5 mere şi 2 banane, la 13 mănânci o ciorbă, cartofi prăjiţi, o prăjitură, la 6 bei o cafea şi mai mănânci un pachet de biscuiţă şi seara mănânci o salată combinată cu papanaşi cu prune, cu siguranţă că te faci cât China chiar dacă mănânci la ore fixe.

Omul mănâncă de obicei cât poate şi nu cât trebuie. Ideea de la care a plecat e un lucru pe care îl folosesc toţi nutriţioniştii: toţi îţi cer un program de masă. Probabil că acest medic, ştiind cât de puţin respectăm noi nişte reguli dacă ni se lasă o marja mai mare de mişcare, a stabilit nişte ore foarte clare (plus, minus 15 minute, aia e ora, nu depăşeşti). Şi am întrebat-o pe Anca: dar de ce ai venit la mine? Cunoşti multă lume, ai fi putut vorbi cu oricine despre asta. Ea a zis că îşi doreste foarte mult ca această metodă de a slăbi să ajungă la cât mai multă lume. Ea se simte recunoscătoare pentru că şi-a recâştigat corpul şi bucuria fiecarei zile să facă asta mai departe. Şi zic: dar de ce la mine? Şi îmi răspunde: pentru că pe tine te crede lumea. Mi s-a părut onorant că am ajuns în punctul în care dacă spun ceva, lumea chiar crede, ştie că nu fac compromisuri.

CSÎD: Dar te interesa subiectul? Că de-a lungul timpului, ai fi putut să găseşti metoda de slăbire cea mai bună pentru tine.
Mirela Retegan: Am trecut prin toate. Eram într-un moment în care tocmai venisem din Scoţia unde luasem 4 kg în 5 zile pentru că, din păcate, avem metabolismul diferit. Eu pot să fac asta, tu poate nu. Venisem acasă, plezniseră toate hainele pe mine, nu mi-am pus nicio limită din niciun punct de vedere.

CSÎD: Dar dacă ai fi vrut să slăbeşti şi îţi puneai în cap, ajungeai şi la 45 de kg.

Mirela Retegan: Nu mi-am propus asta niciodată. Întotdeauna, eu m-am simţit în elementul meu în jurul numărului 70. Nici nu îmi doresc să fiu o femeie foarte slabă pentru că nu cred că mă reprezintă.

CSÎD: Dar crezi că ai avea energie dacă ai ajunge sub această greutate?

Mirela Retegan: Nu cred, eu îmi doresc să slăbesc atât cât să mă simt bine. La un moment dat, dacă ai depăşit nişte kilograme, nu te mai simţi la propriu bine în pielea ta. Eu vreau să am o stare de confort. Ştii, circula un banc: atunci când eşti grasă şi te dezbraci în baie, apare pe o oglindă scris: atenţie, urmează imagini care te-ar putea afecta emoţional. Foarte simpatic. Aş vrea să nu mă tem că ar putea să apară asta scris în oglinda de la baie. Nu vreau să fiu slaba, vreau să fiu în limite normale, să găsesc haine cu uşurinţă. Au fost perioade în care purtam 52, 54, nu le găseam nicăieri.

Aveam dulapul plin de cârpe foarte largi şi când trebuia să mă duc undeva, mă apuca disperarea pentru că nimic nu mă mulţumea cum arăta pe mine. Acum sunt într-un registru ok, găsesc haine la cele mai multe magazine. Dar să revenim: i-am spus Ancăi că îmi place foarte tare această idee, adică să mănânc ce vreau, când vreau etc. Am zis că o să încerc eu să vad cum merge şi dacă cred în povestea ta, o să te ajut să o promovezi. Am început de a doua zi, am început să mănânc la ore fixe. În 2 zile, nu exagerez, s-au produs nişte schimbări fantastice la nivel psihologic. În primul rând, a dispărut sentimentul de vină. Eu de când mă ştiu m-am simţit vinovată pentru fiecare lucru bun pe care l-am mâncat. Dacă am mâncat o prăjitură, instant în capul meu s-a conturat propoziţia: asta o sa te îngraşe. Mă programasem atât de defectuos şi ăsta a fost lucrul care a dispărut. Ştiind că regula e să mănânc doar la ore fixe, chiar dacă am mâncat o amandină, nu am simţit nicio vină, ba chiar mi-am propus să mănânc o amandină şi am ştiut că o să o mănânc la ora 16:00.

CSÎD: Dar când a apărut vina asta? De obicei, vina apare în momentul în care faci excese sau faci o legătură între mâncare şi ceva mai puţin plăcut din viaţa ta.

Mirela Retegan: E legat de incapacitatea mea de a îmi respecta un plan. Din anumite puncte de vedere sunt organizată, dar aici nu. Mâncarea a fost refugiul meu de nefericire. În momentele de nefericire, m-am refugiat în mâncare, atunci când eram tristă, când nu primeam iubirea, afecţiunea de care aveam nevoie mă refugiam în mâncare. Probabil că odată cu chestia asta s-a nascut şi acest sentiment de vină, iar ulterior îmi era frică să nu revin în punctul ăla.

O asociam cu tristeţea şi cu momentele mai puţin plăcute din viaţa mea. A dispărut. Apoi a murit micul somalez. Eu credeam că într-o altă viaţă, am fost un somalez. Spuneam mereu că, în continuare, undeva, în stomacul meu, mai există acest somalez care atunci când vede ceva pe masă, ia tot că nu ştie când mai primeşte. Personificam eu povestea asta, personificam stomacul. Am aflat de la medicul Alin Popescu că despre asta e vorba. Că noi facem depozite pentru că stomacul nostru e hrănit haotic, n-are timp de pauze şi creierul îi dă comanda să facă depozite că nu se ştie când mai mănâncă. Un om care mănâncă o dată pe zi şi foarte mult sau de 7 ori pe zi mult sau puţin nu transmite niste mesaje consecvente.

CSÎD: Deci lipsa unui program face ca organismul să intre în panică.

Mirela Retegan: Şi să depoziteze. Nu ştiu când mai apuc să mănânc, să strâng acum, îşi zice. Acestea au fost cele doua aspecte extrem de importante. Apoi e pentru prima oară în viaţa mea de când respect acest program alimentar şi simt că eu sunt stăpânul mâncarii şi nu mâncarea îmi conduce viaţa. Eu aleg ce mănânc la fiecare oră la care pot să mănânc. E alegerea mea dacă sar o masă pentru că nu am avut timp, dar ştiu foarte clar că e aproape masa următoare. Dacă nu mănânc la 13, ştiu că mănânc la 16. Îmi stabilesc toate întâlnirile cu grija programului de masă. Nu mai mănânc eu ce rămâne în farfuria fiicei mele, Maia, dimineaţa, ci îmi fac eu micul dejun şi îl prepar şi pe al ei.

Am discutat cu mai multe femei de pe grup şi toate au trecut prin aceste transformări. E prima dată când mă gândesc la mine, îmi spun “eu ce mănânc astăzi?”. După ce am început să ţin această dietă, am început să postez pe facebook tot ce ţine de această experienţă. Am urât tot timpul pozatul mâncărurilor, nu vreau să umplu Facebookul cu aşa ceva. Chiar dacă era o chestie sofisticată, tot mi se părea aiurea să pozez mâncare. M-am întrebat cum să fac pentru că am atâtea informaţii de dat pe facebook, ce fac? Pun din 3 în 3 ore farfurii cu mâncare? Zic hai să inventez un grup care să se numească “Slăbeşte cu mine”. Grupul există de câteva săptămâni şi are peste 30 000 oameni. Mi s-a părut fantastic că le pot arăta şi celorlalţi că scuza “n-am bani de dietă, de nutriţionist, n-am timp să-mi pregatesc mâncăruri” poate fi eliminată mâncând ceea ce ai în frigider, dar la ore fixe. Sigur că trebuie să ai în permanenţă în geantă un biscuit, o bomboană, orice.

CSÎD: Tu ţi-ai stabilit interdicţii legate de alimente?

Mirela Retegan: Eu n-am vorbit cu medicul. Am făcut o întâlnire cu Anca Bejan, medicul şi cu 100 de grăsuţe de pe site, mi-am dorit eu întâlnirea. Am susţinut-o din toate punctele de vedere, inclusiv financiar, pentru că simt nevoia ca din ce primesc eu să dau mai departe. Am anunţat 400 de femei din care au fost validate 100 şi acestea au venit la întâlnire. Anca a făcut un blog cu dieta minune şi intenţionează chiar să publice o carte despre asta. Doctorul respectiv a răspuns acolo întrebărilor celor prezenţi.

CSÎD: Bănuiesc că e vorba despre nişte principii generale, pentru unele persoane vor să slăbească fie 3 kg, fie 5. Altele vor să-şi modifice obiceiurile alimentare.

Mirela Retegan: Exact. Eu am slăbit 6 kg în primele 3 săptămâni după care am stagnat, doar împărţindu-mi masa. Ei bine, nu mănânci 3 feluri de mâncare la masă, nu mănânci dulcele la felul 2 etc. Eu mănânc 3 mese principale, de regula la 7 dimineaţa, 13 si 19. Azi dimineaţă de exemplu, am mâncat un ou, la 10 am băut o cafea cu lapte şi zahar brun, la 13 am mâncat o supă de broccoli şi salată de vinete, la 16 cred că mănânc un măr şi beau un lapte şi la 19, poate mănânc o salată. Cam astea sunt cantităţile. În ultimele două săptămâni, am fost plecată mult în Moldova, în Chişinău. Acolo sunt nişte bunătăţuri, nu vrei să ştii. Aş fi putut veni înapoi cu 10 kg, dar faptul că am mâncat la ore fixe, chiar dacă n-am fost atentă la combinaţii şi la cantităţi, m-a ajutat să nu mă îngraş deloc.

„Efectul psihologic pe care îl are dieta asta mi se pare cel mai mare câştig”

CSÎD: Practic, când mănânci la ore fixe, nu mai simţi o foame încât să mănânci 3 porţii uriaşe. Te saturi cu mai puţin.

Mirela Retegan: Eu nu mai mănânc mult, porţiile mele s-au redus mult, dar totul s-a întâmplat fără nicio frustrare, asta mi se pare fantastic. Efectul psihologic pe care îl are dieta asta mi se pare cel mai mare câştig. Ştii care mai e partea frumoasă? Toţi cei din jurul meu au început să mănânce la ore fixe pentru că eu am o putere de convingere foarte mare şi sunt foarte determinată. Pe mine nu mă scoţi din programul meu, dacă eu am stabilit că asta e programul, asta e programul. Şi atunci vrând nevrând, avem grijă chiar şi când ne deplasăm să mâncăm la orele stabilite. Maia a început să devină şi ea interesată de aceste ore fixe.

CSÎD: Da, practic, e doar o programare, nu o interdicţie.

Mirela Retegan: Asta mi se pare fantastic, nu ai interdicţii. Nimeni nu îţi spune să nu mănânci bucata asta de ciocolata, ci îţi spune “cât e ceasul?”. Mi se pare foarte simplu şi am aşa sentimentul că mai pun o pietricică la schimbarea mentalităţii maselor. Acum am ales pe altcineva moderator pe grup pentru că nu am timp mereu. Eu respect acest program, nu mănânc până nu fac o poză şi o pun pe grup. Dar pentru că sunt foarte multe întrebări şi oameni care au nevoie de date suplimentare pe lângă cele date de Anca Bejan, am ales o fată din grup drept moderator. Mi-am dorit să îi dau puţină încredere în ea.

CSÎD: Cum rămâne cu sportul? Repectarea orarului de masă e un prim pas pentru un regim sănătos, apoi vine sportul. Cum faci cu sportul?

Mirela Retegan: Strecori sportul. Medicul insistă asupra celor 30 de minute de sport zilnic, înot dacă ai probleme mari de greutate sau plimbare într-un ritm mai alert. Anca, cea care a slăbit 60 kg, spune că ea nu a făcut sport deloc pentru că a avut nişte probleme la coloana şi n-a putut să facă. Eu încerc să identific zilele în care nu mă mişc deloc şi încerc sp recuperez lipsa de mişcare. Majoritatea celor care au rezultate foarte bune fac şi sport. Nu sportul intens, ci cât să simţi că ţi-ai pus corpul în mişcare.

CSÎD: Dar pentru tine un spectacol Zurli echivalează cu o oră de sport sau să mai mult?

Mirela Retegan: Ar trebui să echivaleze, dar nu cred că se pune. Se pune la divertisment. Nu cred că mi-l contabilizează. Pentru că dacă s-ar contabiliza, ar trebui să fiu subţirică rău de tot. 🙂 Fetele din echipă sunt foarte atente la ce mănâncă, chiar dacă nu au avut niciodată kilogramele mele.

CSÎD: Data trecută mi-ai zis că introduci în spectacolele voastre mici discuţii despre mâncare sănătoasă pentru că toţi copiii au nevoie de acesta informaţii.

Mirela Retegan: Da, am inventat între timp bucătăraşul Zurli, avem un bucătar care pune în cântece toate mesajele legate de produsele sănătoase care vrem să ajungă la copii. Rămân în continuare consecventă la ideea mea de a nu promova mâncarea nesănătoasă Pe lângă bucătăraşul Zurli, Zdrăngănel s-a specializat în mişcare şi noi avem în gaşcă 10 minute pe zi de mişcare cu bucurie pentru fiecare. În continuare, dezvoltăm Tura Vura care este personajul negativ şi care mănâncă total nesănătos, iar copiii nu vor să se asocieze cu vrăjitoarea caraghioasă.