Dieta pentru un ficat sănătos

Dacă vrei să-ţi păstrezi ficatul sănătos, evită alimentele grase şi nu consuma mai mult de un pahar de vin pe zi! Deşi se poate regenera rapid, o alimentaţie necorespunzătoare sau anumite excese daunează funcţionării lui în parametrii normali.

Ficatul este cel mai mare organ din corpul uman, iar una dintre multiplele sale funcţii este de a transforma nutrienţii în resurse de energie. Mai mult, ficatul are şi un rol important în detoxifiere, curăţarea sângelui de toxine, metale grele, viruşi, paraziţi.

Există persoane care necesită o atenţie specială şi un control minuţios hepatic:

Recomandări

Broccoli ar putea oferi protecţie şi împotriva cancerului de ficat

Ficatul mărit nu doare, dar dă câteva semne subtile. Cum știi că ai ficatul încărcat cu…

• consumatorii de alcool;
• femeile care iau anticoncepţionale;
• bolnavii care au avut hepatită sau icter de altă cauză,
• pacienţii cu diabet zaharat;
• pacienţii obezi;
• pacienţii cu colesterol crescut;
• persoanele care lucrează în mediu toxic sau care consumă substanţe toxice (inclusiv ciuperci, etnobotanice, droguri);

“Alcoolul este unul dintre factorii care daunează metabolismului ficatului. Cu toate astea, zahărul rafinat este considerat mai nociv pentru ficat decât alcoolul (ficatul sintetizează mai greu o băutură carbogazoasă decât o bere). De asemenea, grăsimile trans – cele utilizate în industria alimentară pentru a prelungi perioada de valabilitate a unui produs (pe eticheta produsului scrie „hidrogenat”, „trans” şi „parţial hidrogenat”) – pot favoriza apariţia unor dezechilibre ale metabolismului hepatic dacă sunt consumate pe termen lung”, subliniază medicul Alina Teodoru pentru Gândul.

În plus, funcţiile hepatice mai pot fi afectate de fumat, stres şi lipsa odihnei.

Ne putem confrunta cu o boală de ficat atunci când avem una dintre următoarele simptome:

• Stare inexplicabilă de oboseală;
• Somnolenţă exagerată;
• Variaţii ale poftei de mâncare;
• Coloraţia galbenă a tegumentelor şi mucoaselor;
• Senzaţie de greutate (presiune) în partea dreaptă, sub coaste;
• Stare de greaţă, vomă, apar de obicei la debutul unei boli de ficat;
•  Sângerarea gingiilor, sângerări nazale (epistaxis) – în cazul hepatitelor cronice;
• Umflarea abdomenului;
• Constipaţia cronică, asociată cu cu balonarea
• Senzaţie de acru sau de amar în gură;
• Limba uscată;
• Uneori uşoare stări febrile;
• Umflarea picioarelor (edeme);
• Simptome de depresie.

“Aceste simptome sunt nespecifice, pot fi prezente şi la oamenii sănătoşi sau la cei care suferă de alte afecţiuni. În consecinţă, o boală hepatică, în stadiu precoce, este greu de diagnosticat, de aceea sunt necesare evaluari periodice ale analizelor. Pentru că problemele ficatului pot afecta întregul metabolism, controlul medical este absolut necesar, chiar dacă pacientul urmează un regim alimentar strict. Ficatul produce unele substanţe (albumina, aminoacizi, protrombina, fibrinogenul, colesterolul, bilirubina etc), inactivează alte substanţe (amoniul, uree etc), iar prin distrugerea celulelor hepatice rezultă alte substanţe care cresc în sange (transaminazele, fosfataza alcalină, GGT etc)”, declară medicul Alina Teodoru.

Analizele de sânge recomandate în evaluarea funcţiei hepatice:

– Hemograma/ AST/ ALT/ Bilirubina/ Protrombina/ GGT/Colesterolul/ Albuminemia/ Fibrinogenul/ Fosfataza alcalină/ Analize virusologice (AgHBs, Ac HCV, DNA-VHB, RNA-VHC etc.)/ Analize imunologice/ Ecografie abdomen superior/ Examenul CT şi RMN/ Fibrotestul/ Fibroscanul/ Biopsia hepatică, care permite evaluarea structurii ficatului.

“Regimul alimentar nu vindecă boala de ficat (cu excepţia hepatitei alcoolice), dar este important deoarece prin respectarea lui nu se suprasolicită detoxifierea ficatului. Dieta în bolile de ficat este diferenţiată în funcţie de boală şi bolnav. Astfel, la persoanele diagnosticate cu ciroză regimul este mai restrictiv, în timp ce la hepatita cronică este mai lejer”, precizează medicul Alina Teodoru, de la clinica ProVita, pentru Gândul.

Alimente permise în bolile hepatice

• Ciorbe şi supe din carne de pui, vită, supe de legume, de ovaz, de orez, de griş, de găluşti;
• Sote-uri şi piureuri de legume – morcovi, dovlecei, gulii, conopidă, spanac, salată verde, sfeclă, roşii, sub formă de salate sau pregătite făra ceapă rântaşuri sau ulei;
• Cartofi natur, piure, copţi în coajă cu brânză de vacă;
• Carne friptă: pui, vită, curcan, carne slabă, fără piele şi grăsime;
• Peşte slab alb (şalău, ştiucă) fiert/ rasol;
• Grăsimi: unt, ulei de masline neprăjit;
• Ouă fierte moi (2 ouă/ săptămână);
• Sosuri fără grăsime;
• Lapte şi lactate slabe;
• Paste făinoase de orice fel;
• Pâine veche de o zi, mămăligă;
• Dulciuri şi prăjituri: pregatite cu puţine ouă şi foarte puţină grăsime, prajituri uscate, biscuiţi simpli, tarte cu fructe, placintă cu mere sau brânză dulce, miere;
• Fructe crude, coapte la cuptor, compoturi;
• Băuturi: apa plată, sucuri şi siropuri de fructe sau legume;
• Condimente: pătrunjel, mărar, leuştean, dafin, ţelină;
• Sare în cantitate normală, dar atentie la cei cu ciroza;

Alimente interzise în bolile de ficat

• Alcool sub orice formă (bere, vin, tuica etc.);
• Băuturi dulci indiferent de tip (pot da steatoză, încărcare grasă a ficatului, ce agravează o boală deja existentă);
• Ceaiuri neindicate de medic (există hepatită dată de ceaiuri);

Alimente de evitat în bolile de ficat

• Supe grase de porc, raţă, gâscă;
• Ciorba de burtă, fasole, porc cu afumătură;
• Legumele precum fasole şi mazare uscată, varză, vinete, ardei iute, ciuperci, ridichi, ceapă, usturoi, ţelina, praz sau muraturi;
• Carnea de porc, raţa, gâsca, vânatul, carnea prajită sau afumată, mezelurile, organele;
• Peşte gras sau afumat, conserve de peşte, fructe de mare;
• Grăsiimi: untură, slanină
• Omleta, ochiuri prăjite, maioneză;
• Lapte şi lactate grase;
• Pâine caldă, pâine neagră, biscuiţi preparaţi cu grăsime sau cacao;
• Dulciuri şi prăjituri: cele care conţin creme grase, ouă, cacao, frişcă/ grasime, tort, îngheţată, ciocolată;
• Nuci, alune, migdale, măsline sărate;
• Condimente: piper, hrean, boia, dafin, muştar, oţet;
• Băuturi: cafea, băuturi gazoase;

Alimente benefice pentru ficat

1. Verdeţurile – de toate felurile, sub formă de salată sau sucuri de legume (1 pahar/ zi)

2. Sfecla roşie – bogată în flavonoizi, poate fi consumată crudă în salate, sau ca suc diluat cu apă;

3. Grapefruitul – are conţinut bogat de vitamina C, se poate consuma ca suc proaspăt;

4. Turmericul – este un condiment cu proprietăţi anticancerigene şi antiinflamatorii, un puternic antioxidant. Astfel, accelerează procesul de detoxifiere, stimuland funcţiile vezicii biliare (fierea).

5. Armurariu – silimarina

6. Spirulina

7. Hidratarea este foarte importantă, nu uitaţi să beţi doi litri de apă pe zi, eventual cu puţină lămâie. Sunt recomandate şi ceaiurile de tei, muşeţel sau mentă, care ajută la detoxifierea rapidă şi eficientă a organismului.