Dr. Șerban Damian: „Tranziţia la un stil de viaţă sănătos poate fi mai rapidă sau mai lentă, în funcţie de mulţi factori, dintre care aş pune pe primul loc nivelul de educaţie medicală/nutriţională”

Menținerea unei stări de sănătate optime este determinată de o mulțime de factori. La rândul său, o stare de sănătate bună poate reduce riscul de a dezvolta anumite boli sau afecțiuni. Acestea includ diabetul zaharat tip II, bolile cardiovasculare, accidentele vasculare cerebrale, unele tipuri de cancer și alte afecțiuni conexe.  Există o mulțime de remedii prin care vă puteți menține sănătatea și echilibrul zilnic, de la evitarea zaharului până la practicarea meditației. Dar când vine vorba despre alimentație, despre ce este sănătos și ce nu, părerile sunt diferite. Acest lucru poate îngreuna procesul de decizie și vă poate determina să faceți alegeri greșite. Am pregătit un interviu cu Dr. Șerban Damian, nutriționist, în care am discutat despre reeducarea alimentară și reguli de dietă pe care trebuie să le urmăm indiferent de vârstă.

CSID: Știm că fiecare plan alimentar trebuie să fie diferit, iar asta pentru că suntem diferiți și cu nevoi diferite, dar care sunt regulile care se aplică în orice dietă?

Dr. Șerban Damian: Există anumite reguli generale care sunt benefice pentru sănătatea și protecţia împotriva bolilor care sunt influenţate de stilul de viaţă. Iată câteva dintre ele:

1. Hidratare adecvată: Asigură-te că bei suficientă apă în fiecare zi. Hidratarea adecvată este esențială pentru sănătatea generală și poate ajuta la controlul poftei de mâncare și la menținerea nivelului de energie.
2. Controlul porțiilor: Monitorizează dimensiunile porțiilor și încearcă să mănânci doar atât cât îți este necesar pentru a te simți sătul. Supraalimentarea poate duce la consumul excesiv de calorii.
3. Echilibru şi varietate: Include în dietă o varietate de alimente sănătoase, cum ar fi fructe, legume, surse de proteine fără grăsimi în exces, aport optim de grăsimi sănătoase și carbohidrați complecși.
4. Limitarea zahărului și a alimentelor procesate: Redu consumul de alimente bogate în zahăr adăugat, cum ar fi băuturile îndulcite, dulciurile și produsele de patiserie. De asemenea, încearcă să limitezi consumul de alimente procesate și fast-food.
5. Moderaţie în privinţa consumului de alcool: Dacă bei alcool, fă-o cu măsură. Alcoolul poate adăuga calorii suplimentare și poate afecta negativ capacitatea ta de a face alegeri alimentare sănătoase.
6. Planificare și pregătire: Planificarea meselor și pregătirea mâncărurilor în avans pot ajuta la evitarea alegerilor nesănătoase în momentele de foame sau grabă.

Recomandări

Alimente la fel de periculoase ca țigările. Ce să eviți când mergi la supermarket

Băutura „secretă” a centenarilor. În ce cantitate se bea, de fapt, pentru a ajunge la 100…

CSID: Odată cu înaintarea în vârstă, alegerile alimentare se schimbă, iar dacă în tinerețe parcă putem mânca mult și din toate, am observat că la vârste înaintate bătrânii doar „ciugulesc” sau consumă cantități foarte mici de mâncare. Ce ar trebui totuși să NU lipsească din alimentația vârstnicilor?

Dr. Șerban Damian: Necesarul caloric al persoanelor în varstă este mai redus decât la cei tineri, din cauza reducerii masei corporale şi a unui volum de activitate fizică mult mai redus. Totuşi, în termeni de calitate, regimul alimentar al acestora trebuie să conţină obligatoriu:

1. Proteine de bună calitate: Acestea sunt importante pentru menținerea masei musculare, a forței și a sănătății osoase. Surse bune de proteine includ carne slabă, pește, ouă, lactate slabe, tofu, leguminoase și nuci.
2. Fructe și legume: Aceste alimente furnizează o varietate de vitamine, minerale și antioxidanți esențiali. Ar trebui să fie consumate în fiecare zi pentru a susține sănătatea cardiovasculară, digestivă și a sistemului imunitar.
3. Fibre: Alimentele bogate în fibre, cum ar fi cerealele integrale, fructele, legumele și leguminoasele, sunt importante pentru menținerea sănătății digestive și pentru controlul nivelului de zahăr din sânge.
4. Grăsimi sănătoase: Grăsimile sănătoase, cum ar fi cele din uleiuri vegetale nesaturate, avocado, semințe și nuci, sunt importante pentru sănătatea inimii și a creierului.
5. Calciu și vitamina D: Acești nutrienți sunt esențiali pentru sănătatea oaselor. Surse bune de calciu includ produse lactate, legume cu frunze verzi și nuci, în timp ce vitamina D poate fi obținută din expunerea la soare și din alimente fortificate sau suplimente.
6. Alimente bogate în antioxidanți: Antioxidanții ajută la combaterea stresului oxidativ și la reducerea riscului de boli cronice asociate îmbătrânirii. Fructele de pădure, legumele cu frunze verzi și alte alimente colorate sunt surse excelente de antioxidanți.

CSID: Atunci când vrem să facem o schimbare în viața noastră este destul de greu să lăsăm în urmă obiceiurile nesănătoase sau să nu le mai dăm voie deloc să ne tenteze. Așadar, când vine vorba de reeducarea alimentară, după cât timp se poate face o tranziție completă și disciplinată? Multe persoane se așteaptă să învețe să mănânce mai sănătos după doar câteva săptămâni, dar este vorba totuși de un proces în care este nevoie de răbdare.

Dr. Șerban Damian: Tranziţia la un stil de viaţă sănătos poate fi mai rapidă sau mai lentă, în funcţie de mulţi factori, dintre care aş pune pe primul loc nivelul de educaţie medicală/nutriţională a persoanei şi de asemenea, gradul de motivaţie pe care îl are în momentul în care se decide să facă această schimbare.

Legat de nivelul de educaţie şi cunoştinţe aş spune că o persoană care ştie ce are de făcut va putea trece prin această perioadă de tranziţie mult mai uşor în comparaţie cu cineva care caută haotic răspunsuri şi o direcţie. În acest scop oamenii au două alternative. Una este aceea de apela la specialişti care să îi îndrume şi să îi ghideze, reducand astfel mult din timpul de căutări pe cont propriu. Specialiştii (medic, dietetician) au instrumentele necesare pentru a-i consilia pe cei care doresc să facă trecerea către o alimentaţie corectă şi adecvată pentru rezolvarea anumitor probleme (de exemplu, greutate în exces, anumite patologii etc.).

O altă soluţie este educaţia personală (ceea ce nu exclude prima variantă). Educaţia se poate face citind cărţi şi articole, urmărind podcasturi şi postări ale specialiştilor sau prin intermediul cursurilor de nutriţie online, unde pot învăţa într-un mod sistematizat noţiuni de bază, dar şi avansate despre acest domeniu. În această idee am lansat platforma cursuridenutritie.ro unde cei interesaţi de domeniu pot urma cursuri online pe diverse teme. Lecţiile sunt sub formă de module video şi pot fi urmărite în ritmul fiecăruia, accesul fiind pe viaţă.

CSID: În cursurile online pe care le-ați lansat, care vizează educația nutrițională, vorbiți despre principii care pot fi aplicate imediat. Care sunt acestea?

Dr. Șerban Damian: Practic toate noţiunile şi principiile prezentare în cursurile mele pot fi aplicate imediat. Sigur că depinde foarte mult de motivaţia fiecăruia de a face o schimbare, de disciplina şi consecvenţa cu care reuşesc să le implementeze în viaţa de zi cu zi.

În cursul-master „Esenţialul despre Alimentaţia Sănătoasă”  fac o trecere completă prin toate noţiunile şi principiile unei alimentaţii corecte, la nivel de înţelegere generală şi cu aplicabilitate practică. În primele capitole vorbesc pe larg despre principalii nutrienţi şi sursele de unde îi luăm, apoi analizez fiecare grupă de alimente în parte, pentru ca apoi să vorbesc despre alcătuirea meselor, despre metode de gătit, despre cum ne descurăm corect la restaurant, la cumpărături, în perioada se sărbători şi de post, plus multe altele.

Foto: shutterstock