Ești cu adevărat ceea ce mănânci? Documentarul Netflix ”You Are What You Eat: A Twin Experiment” aduce o nouă perspectivă

Jumătate din lume este îngrijorată că inteligența artificială va prelua controlul asupra lumii, iar cealaltă jumătate este sigură că veganii o vor face. Cel puțin realizatorii docu-seriei Netflix „Ești ceea ce mănânci: un experiment cu gemeni” au încercat să stabilească faptul că veganismul este scutul Captain America împotriva oricărei boli cronice și distrugeri planetare. Fără el, nici rasa umană nu va supraviețui, nici planeta.

Sinopsisul Netflix pentru acest show era convingător și sincer: un set de gemeni din diferite arii demografice sunt puși pe diete diferite – unul vegan și celălalt omnivor timp de opt săptămâni, iar o comparație înainte-după este realizată pentru compoziția corporală, epigenom sau „ceasul biologic”, microbiom intestinal și creier. Rezultatul este însă o altă poveste.

Documentarul se bazează pe un studiu real realizat de Universitatea Stanford pe 22 de gemeni, dintre care realizatorii docu-seriei Netflix au urmărit patru pe durata experimentului. În primele patru săptămâni, subiecții au primit mese ambalate adaptate dietei lor, iar în a doua parte, au trebuit să-și prepare singuri mâncarea, respectând regimul respectiv.

Recomandări

4 beneficii remarcabile ale uleiului de avocado

5 feluri de mic dejun care îți stresează corpul

Deși îi lipsește rigoarea științifică, documentarul aduce în atenție două probleme importante care pot fi relevante pentru toată lumea, indiferent dacă mănâncă friptură sau doar salată.

Unul este accentul pe epigenetică. Este ramura științei care se ocupă de substanțele chimice care marchează genomii pentru a le spune cum să acționeze, guvernând modul în care corpul citește secvențele noastre ADN. Mediul nostru, dieta și stilul de viață pot cauza schimbări epigenetice, care sunt reversibile, schimbând astfel modul în care genele noastre se exprimă, fără a schimba secvența ADN.

„Spre deosebire de genom, epigenomul este variabil în funcție de celulă, tipul de țesut și stadiul de dezvoltare. Aceste mecanisme reprezintă, de asemenea, un intermediar adaptiv care interpretează și răspunde stimulilor din mediu, rezultând modificări ale expresiei genelor,” au notat autorii unui articol de recenzie publicat în jurnalul Environmental Health Perspectives.

În timp ce docu-seria simplifică toate corelațiile, o gamă largă de studii au explorat legătura dintre epigenetică și predispoziția la boli.

Cercetările recente în epigenomică au dezvăluit că dieta joacă un rol crucial în influențarea acestor markeri epigenetici, conform unui articol de recenzie din International Journal of Molecular Sciences.

„De exemplu, alimentele bogate în folat, cum ar fi legumele cu frunze verzi, nucile și semințele, pot promova metilarea ADN-ului, un proces vital pentru dezvoltarea normală și asociat cu un risc redus de cancer,” au adăugat autorii lucrării.

Nutrienții și componentele bioactive din alimente pot, așadar, modifica reversibil starea de metilare a ADN-ului, modificările histonelor și remodelarea cromatinei, modificând astfel expresia genelor și având un impact asupra sănătății generale, a notat articolul.

Sursă foto: Netflix

CITEȘTE ȘI: ”Diagnosis”, despre mistere medicale într-o serie documentară Netflix care te va face să reevaluezi modul în care se ajunge la un diagnostic