Dacă sunteți curioși ce gust are făina de greieri, acum o puteți degusta, pentru că este comercializată și în România. Din păcate, prețul nu e tocmai accesibil – 100 de grame de făină de greieri costă aproape 100 de lei! E posibil să găsiți aceeași cantitate de făină de greieri la jumătate de preț dacă o cumpărați de pe site-uri din străinătate, dar dacă adăugați costul transportului constatați că ajungeți la o sumă similară celei cu care este vândută în România. Momentan, costul făinii de greieri este ridicat din cauza cererii în creștere, dar și a ofertei limitate – nu sunt încă mulți producători pe piață.
Entomofagia – adică practica consumului de insecte comestibile – nu e văzută cu ochi buni, cel puțin prin această parte a Europei. În schimb, insectele sunt deja, pentru multe comunităţi, o parte semnificativă din dietă, fiind consumate în mai multe ţări din Africa, America de Sud, Asia şi Oceania.
Dimensiunea consumului alimentar de insecte este impresionantă, în prezent fiind aproximativ 2.000 de specii de insecte consumate în 80% dintre ţările lumii, de către aproximativ 2 miliarde de oameni, potrivit unui raport al Autorității europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA).
Cu toate acestea, pe pieţele occidentale, insectele sunt mai greu acceptate ca sursă de hrană, din punct de vedere cultural şi social, scrie medichub. Greierii de casă (Acheta domesticus) prezintă un interes aparte, având în vedere faptul că se vorbește tot mai des în ultimii ani despre contextul global dominat de creşterea populaţiei şi de reducerea surselor de hrană, care ridică două provocări majore: malnutriţia în cazul unui număr tot mai mare de oameni şi poluarea mediului înconjurător, după cum se arată într-un raport comun al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și al Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO).
Mulți oameni se declară dezgustați de ideea de a consuma insecte, dar probabil că nici nu și-ar da seama dacă în mâncarea lor a fost folosit un ingredient provenit din acestea. Este și cazul făinii de greieri, care poate fi folosită cu succes în tot felul de rețete, de la pâine la omletă, clătite sau smoothie-uri.
Recent, Comisia Europeană a aprobat comercializarea făinii de greieri în țările UE, ca aliment nou, sub formă de pulbere parțial degresată. Dispoziția este deja publicată în Monitorul Oficial al UE și a intrat în vigoare la data de 24 ianuarie 2023.
Astfel, făina de greieri primește undă verde pentru a fi utilizată în diverse alimente destinate populației generale, precum: pâine, biscuiți, batoane de cereale, biscuiți, paste umplute și neumplute, produse uscate, sosuri din leguminoase și legume, în pizza, produse din paste, zer praf, produse înlocuitoare de carne, supe sau chiar băuturi asemănătoare berii, produse din ciocolată, gustări, altele decât chipsurile și în preparate din carne.
În martie 2022, Autoritatea europeană pentru Siguranța Alimentară a adoptat un aviz științific privind siguranța pulberii parțial degresate de Acheta domesticus (specia de greiere comestibil) întreg, care a devenit astfel un nou aliment.
Făina sau pudra de greieri nu are un gust atât de ciudat precum sugerează denumirea. Din contră, persoanele care au încercat-o spun că are gust ușor de nucă, pământiu, fiind chiar mai plăcută decât se așteptau.
În clipul de mai jos puteți vedea cum mai multe persoane încearcă 2 tipuri de batoane proteice: unul „normal”, altul cu făină de greieri. În mod cu totul neașteptat, mulți au declarat că batoanele cu făină de greieri sunt mai gustoase.
Potrivit healthline.com, pulberea de greieri este foarte bogată în proteine de calitate, foarte similare celor din pieptul de pui fără pieliță.
Un singur greiere are între 58 și 65% proteine, deci pulberea rezultată din aceste insecte poate fi o alegere ideală pentru cei care vor să-și dezvolte masa musculară.
Pe lângă proteine, făina de greieri conține vitamine și minerale importante, precum:
Făina de greieri poate fi folosită cu succes în diverse rețete, dar trebuie să rețineți că aceasta nu este un înlocuitor pentru făina albă de grâu, deoarece nu conține gluten și asta poate afecta rezultatele în bucătărie.
Totuși, pulberea de greieri poate fi utilizată în rețete precum pâine cu banane, clătite, batoane proteice, smoothie de fructe.
În clipul video de mai jos puteți vedea cum este produsă pulberea de greieri într-o fabrică.
Consumul de pulbere de greieri poate îmbunătăți microbiota intestinală și reduce inflamația sistemică, arată un studiu randomizat cu grup de control publicat în 2018 revista Nature. Cu toate acestea, sunt necesare mai multe cercetări pentru a înţelege aceste efecte şi mecanismele lor de bază, subliniază autorii cercetării.
De asemenea, consumul de insecte poate prezenta și unele riscuri, mai ales dacă nu se respectă procedurile igienice de producere a insectelor comestibile, prelucrare, conservare şi manipulare.
Printre posibilele pericole ale consumului de insecte în general se numără:
Surse
1. Novel foods: a risk profile for the house cricket (Acheta domesticus), EFSA Journal, 2018, https://doi.org/10.2903/j.efsa.2018.e16082
2. Sustainable healthy diets: guiding principles, FAO, 2019, https://www.fao.org/3/ca6640en/ca6640en.pdf
3. The house cricket – a new source of food or a new source of allergens?, MedicHub Media, 2021, DOI: 10.26416/Aler.5.1.2021.4453
4. Commission Implementing Regulation (EU) 2023/5 of 3 January 2023 authorising the placing on the market of Acheta domesticus (house cricket) partially defatted powder as a novel food and amending Implementing Regulation (EU) 2017/2470, EUR-Lex, https://eur-lex.europa.eu/eli/reg_impl/2023/5/oj
5. In Vitro Iron Availability from Insects and Sirloin Beef, Journal of Agricultural and Food Chemistry, 2016, DOI: 10.1021/acs.jafc.6b03286
6. Impact of Edible Cricket Consumption on Gut Microbiota in Healthy Adults, a Double-blind, Randomized Crossover Trial, Nature, 2018, https://doi.org/10.1038/s41598-018-29032-2
7. Anaphylaxis After First Ingestion of Chapulines (Grasshopper) in Patients Allergic to House Dust Mite, Cockroach, and Crustaceans. Is Tropomyosin The Cause? Clin Immunol Infect Dis., 2017, DOI: 10.1016/j.anai.2017.05.007