Dacă eşti în căutarea unei alternative la făina albă de grâu, cereală care conţine gluten şi poate crea disconfort abdominal în cazul anumitor persoane, încearcă făina de ovăz!
Aceasta poate fi consumată în siguranţă dacă suferi de alergie sau intoleranţă la gluten, este mai uşor de digerat şi are în compoziţie vitamine, fibre, proteine, minerale şi antioxidanţi cu rol important în organism.
Făina de ovăz fără gluten are numeroase beneficii: reduce riscul bolilor coronariene, scade în mod natural nivelul colesterolului şi al zahărului din sânge şi este mult mai săţioasă, dar cu zero reacţii adverse, în comparaţie cu făina albă de grâu. În plus, poate fi folosită şi în tratamentele cosmetice. Vezi aici ce efecte are laptele de ovăz asupra pielii!
În plan gastronomic, făina de ovăz poate fi folosită în compoziţia clătitelor, biscuiţilor şi pâinii, dar există numeroase reţete care au la bază acest ingredient. Ţine cont însă că gustul acestui tip de făină este uşor amar.
Vezi mai jos ce beneficii are făina de ovăz!
Făina de ovăz este bogată în substanţe nutritive cu efecte benefice asupra sănătăţii. În doar 100 de grame de făină de ovăz se regăseşte dublul necesarului de mangan, un mineral care accelerează metabolismul, susţine funcţia glandelor endocrine, ajută la sinteza colagenului şi sprijină memoria.
De asemenea, în aceeaşi cantitate de făină de ovăz se regăseşte aproape jumătate din necesarul zilnic de fosfor, 34% din doza zilnică recomandată de magneziu şi aproximativ 20% din DZR de cupru, fier şi zinc, alte minerale esenţiale pentru buna funcţionare a organismului. Totodată, făina de ovăz este o sursă excelentă de vitamine din complexul B.
Iată care sunt valorile nutriţionale ale făinii de ovăz (100 de grame):
De asemenea făina de ovăz conţine caroten, amidon, saponine, lecitină, enzime şi substanţe care acţionează benefic în plan hormonal.
Un motiv important să integrezi făina de ovăz în regimul alimentar este faptul că poate regla în mod natural nivelul colesterolului „rău” (colesterol LDL) din sânge, datorită beta-glucanului din compoziţie.
Acest beta-glucan este, de fapt, o fibră solubilă care împiedică absorbţia de colesterol din alimentaţie. Studiile arată că un consum regulat de alimente care conţin fibre solubile poate reduce cu 5-10% nivelul colesterolului total şi pe al celui de tip LDL din sânge.
Aceleaşi fibre menţionate mai sus, dar şi alte substanţe din făina de ovăz „se fac vinovate” de reducerea riscului de boli coronariene şi cardiovasculare, arată o cercetare publicată în Archives of Internal Medicine.
În urma acestui studiu, specialiştii au descoperit că persoanele care consumă cel puţin 20 de grame de fibre zilnic au un risc cu 15%, respectiv 10% de a dezvolta boli de inimă, respectiv boli cardiovasculare, inclusiv accident vascular cerebral, faţă de persoanele care consumă doar 5 grame de fibre zilnic.
Consumat cu moderaţie, ovăzul poate fi benefic persoanelor diabetice care nu reuşesc să ţină sub control nivelul zahărului din sânge.
O metaanaliză publicată în 2015 arăta că pacienţii diabetici care integraseră în regimul alimentar fulgi sau făină de ovăz au prezentat niveluri sensibil mai mici ale hemoglobinei glicate A1c şi ale glicemiei à jeun (măsurată dimineaţa, din sânge venos), precum şi o scădere a colesterolului total şi LDL din sânge.
Astfel, cercetătorii au concluzionat că ovăzul este adjuvant în reglarea glicemiei şi a colesterolului în cazul pacienţilor cu diabet zaharat de tip 2, fiind recomandat în regimul alimentar al acestei categorii.
Făina de ovăz obţinută prin măcinarea ovăzului decorticat ar putea fi benefică şi în cazul persoanelor care suferă de hipertensiune.
Un studiu publicat în The Journal of Family Practice a arătat că introducerea în dietă a ovăzului este asociată cu reducerea tensiunii sistolice şi diastolice la persoanele cu forme uşoare sau moderate de hipertensiune.
Concret, participanţii la studiu care au inclus ovăzul în regimul zilnic au înregistrat o scădere a tensiunii arteriale sistolice cu 7,5 puncte, respectiv cu 5,5 puncte în cazul tensiunii arteriale diastolice.
Datorită proteinelor şi fibrelor din compoziţie, ovăzul – consumat fie sub formă de fulgi sau făină (fulgi măcinaţi) – conferă saţietate pe termen lung şi poate fi de ajutor persoanelor care doresc să scape de excesul ponderal.
Vezi aici o reţetă de mic sănătos cu fulgi de ovăz, prune, seminţe de chia şi banane.
Potrivit unei cercetări publicate în European Journal of Clinical Nutrition, ovăzul este considerat cel mai bun aliment pentru micul dejun, deoarece remineralizează şi conferă saţietate pe termen lung.