Fără colesterol nu există viaţă

Însă colesterolul în exces, sintetizat din diferite motive, duce la boli cardiovasculare printre care infarctul miocardic, infarctul de organ sau accidentul vascular cerebral care vă pot lua viaţa. Aşadar trebuie să menţineţi un echilibru permanent şi în privinţa grăsimilor din sânge. Şi, atenţie, grăsimile în exces nu se sintetizează doar în cazul dietelor incorecte. Lucrurile sunt mult mai nuanţate.

Aţi mâncat timp de câteva zile grăsimi saturate în exces din carne sau brânzeturi? Cel mai probabil v-au crescut trigliceridele din sânge – acestea sunt grăsimile care reacţionează imediat. Dar în privinţa colesterolului valorile nu sunt încă modificate. Tocmai de aceea, după ce aţi făcut excese alimentare sau alcoolice, nu mergeţi imediat la analizele uzuale pentru că vor fi fals modificate.

Abia la o săptămână după un comportament dezechilibrat, culinar sau bahic, e indicat să vă luaţi probe de sânge. Să intrăm însă puţin în anatomie pentru ca aceste două tipuri de grăsime să nu ni se mai pară cel mai rău lucru pe pământ, având în vedere că mulţi medici ne sperie imediat cu un accident vascular în cazul unor valori mari în sânge.

Recomandări

Colesterolul, cu bune şi cu rele

Ouăle – de ce TREBUIE să le includeţi în meniu chiar dacă aveţi probleme cardiovasculare

Nu trăim fără colesterol şi nu facem copii

Ficatul este producătorul grăsimilor din sânge – trigliceridele şi colesterolul – ambele vitale pentru organism. Spre exemplu, colesterolul este un factor extrem de important pentru sinteza altor produse vitale, cum ar fi adrenalina, cortizolul (aşa-numitul hormon al stresului) şi hormonii sexuali. Pentru că are legătură cu producţia acestor substanţe, colesterolul poate sări uşor peste limita considerată sigură.

Aşadar, ficatul este setat genetic să producă puţin mai mult colesterol decât ar fi necesar. „Din nefericire, în aceste situaţii, ficatul > cu grăsime, deci se încarcă el însuşi cu grăsimi”, spune prof dr. Mircea Diculescu, medic primar gastroenterolog. Grăsimile ajung ulterior pe vase, le încarcă şi astfel se poate ajunge la infarct miocardic sau la accident vascular cerebral.

Iar dăm vina pe gene
Există oameni care au grăsimile crescute în sânge pentru că mănâncă nesăbuit grăsimi saturate din carne, mezeluri, brânzeturi. Şi margarină, deşi de origine vegetală, conţine tot grăsimi saturate. Dar să nu uităm că 20% dintre oameni, care pot să aibă mese corecte, posedă un ficat care produce în neştire colesterol şi trigliceride. Aceste persoane sunt setate genetic pentru valori mari ale grăsimilor din sânge.

Carnea roşie, dulciurile şi tiroida

Mai trebuie să fiţi atenţi şi la alte 3 aspecte. Primul ar fi grăsimea localizată de pe abdomen, chiar dacă sunteţi normoponderali. În acest caz, ficatul va fi tentat să preia din grăsimea de vecinătate şi să se încarce el însuşi cu grăsimi. Un ficat încărcat cu grăsimi va avea un metabolism defectuos.

Va produce atât colesterol, cât şi trigliceride în exces, va avea un exces de grăsimi în colecist, ceea ce determină aşa-numitele pietre la fiere, şi poate apărea şi hipertensiunea arterială. Persoanele care se regăsesc în aceste situaţii prezintă riscuri mari cardiovasculare, dar nu riscul unei boli de ficat. Al doilea aspect vizează dulciurile. Poate vă puneţi problema: nu mănânc grăsimi, sunt slab, şi totuşi am grăsimi în sânge.
 

Fiţi sinceri. Vă plac dulciurile? Dulciurile concentrate, mierea, făinoasele fără coajă (deci care nu sunt integrale) aduc o cantitate mărită de zahăr în sânge. Şi nu suferă doar pancreasul. Ficatul are depozite de glicogen, adică de glucoză sub formă depozitată, de mărimea unui sertăraş. Mai are însă aproximativ 20 de spaţii largi în care depozitează grăsime.

Dacă îl bombardaţi cu dulciuri, ficatul le va depune sub formă de grăsime, pentru că are loc mai mult şi metabolizarea se face mai uşor. Mai mult, ficatul „biciuieşte” pancreasul ca să-i dea mai multă insulină, pentru că aceasta transformă glucoza şi o introduce în celulă. Iar dacă este în exces, apar stocurile din ficat. În timp, astfel se declanşează diabetul de tip 2 de maturitate, dar cresc şi grăsimile din sânge.

Ambele patologii afectează vasele de sânge. Şi mai există o problemă care are legătură cu grăsimile mărite din sânge la oamenii cu un regim corect de viaţă. Dacă aveţi greutate normală, nu consumaţi în exces nici grăsimi, nici dulciuri, specialistul gastroenterolog vă recomandă un consult al tiroidei. Iată motivul. Tiroida produce doi hormoni numiţi T3 şi T4, care sunt implicaţi în toate sistemele metabolice ale organismului uman.

“Aceşti hormoni mobilizează grăsimile din depozitele în care se află şi accelerează utilizarea în alte scopuri, în alte ţesuturi”, spune dr. Anca Hoisescu, medic specialist endocrinolog. Hipotiroidia în special modifică profilul lipidic din sânge. “Pacienţii care au un nivel scăzut de hormoni în sânge pot asocia un volum crescut al grăsimilor în sânge – colesterol şi trigliceride – chiar dacă dieta este corectă”, continuă dr. Anca Hoisescu.

Aşadar, faceţi o ecografie a tiroidei plus analize de sânge specifice, dacă aţi constatat valori crescute ale grăsimilor în sânge, în ciuda dietei corecte, indiferent de vârstă. Deficitul tiroidian se ţine sub control prin medicaţie zilnică toată viaţa. Afecţiunea însă nu e tratabilă. În cazul deficitului tiroidian, veţi avea medicaţie care diminuează cu până la 20% profilul grăsimilor din sânge. În plus, veţi lua medicaţie specifică pentru scăderea grăsimilor.

Şi care sunt, în fond, soluţiile?

Dacă aveti colesterolul mărit în sânge, specialiştii vă recomandă ca, timp de 3 luni, să urmaţi un regim alimentar corect şi să faceţi cel puţin 4 ore de mişcare pe săptămână. Mişcarea normalizează profilul lipidic din sânge, aşa că ideală ar fi o oră de activitate fizică moderată zilnic. Dacă în acest interval valoarea colesterolului nu se echilibrează, e nevoie de medicaţie, dar şi atunci cu precauţie.

Motivul? “Înseamnă că suntem în segmentul de 20% din populaţia lumii care îşi fabrică în mod nesăbuit colesterol şi trigliceride”, spune prof. dr. Mircea Diculescu. Cu alte cuvinte, este vorba de profilul vostru genetic. Chiar şi aşa, medicul specialist va analiza bine riscurile înainte de a recomanda medicaţia care scade atât colesterolul, cât şi trigliceridele.

Aceasta deoarece are numeroase efecte secundare dovedite. Mai exact, dacă aveţi grăsimi crescute şi ele s-au depus în ficat, ficatul are o steatoză, deci în timp o anumită suferinţă. Veniţi cu tratament care creşte transaminazele (TGO şi TGP), deci aduceţi o suferinţă în plus celulei hepatice. Este un cerc vicios, iar ficatul suferă la maximum. Iată de ce instituirea unui regim corect alimentar şi de mişcare vă poate salva viaţa.

Regimul-minune există?

Până acum, există dovezi clare doar în privinţa meniului mediteranean. Acesta scade incidenţa bolilor cardiovasculare. Un lucru e important de la început. Nu renunţaţi la grăsimi, deoarece în lipsa grăsimilor nu funcţionaţi nici fizic şi nici intelectual. Aveţi nevoie zilnic de 30% grăsimi în alimentaţie, mai mult decât proteine care sunt utile în procent de doar 15%. În privinţa grăsimilor, vă luaţi acele doze care nu se depun pe vase, ci dimpotrivă le protejează, din peşte oceanic gras – hering, sardină, ton, cod, somon.

Puteţi avea zilnic şi un supliment alimentar din microalge marine care conţin acizi graşi nesaturaţi. Cel mai bun peşte din toate punctele de vedere este sardina proaspătă sau în conservă, în suc propriu. Acest peşte mănâncă doar alge şi posibilitatea de a fi contaminat cu metale grele din apele oceanice devine aproape nulă. Metalele grele printre care mercurul, care poate da intoxicaţii severe, se găseşte în exemplarele mari şi foarte mari. Spre exemplu, nu vă fie teamă să consumaţi ton proaspăt, cumpărat de la pescărie.

Nu va avea doze de mercur periculoase pentru că n-a avut timp să le acumuleze. Dacă însă vă luaţi un ton de dimensiunile unui miel, atunci ar trebui să vă puneţi probleme. În al doilea rând, aveţi nevoie de 4 porţii săptămânal din aceşti peşti, care se pregătesc în suc proriu şi nu în ulei. Şi în al treilea rând, peştii se cumpără în stare proaspătă sau la conservă în suc propriu. Nu luaţi peşte congelat. “Chiar şi la temperaturi de minus 18 grade Celsius (temperatura de congelare), în 2 săptămâni, grăsimile bune oxidează şi se transformă în grăsimi saturate”, spune prof. dr. Gh. Mencinicopschi.

Cu alte cuvinte, e ca şi cum aţi mânca o porţie generoasă de carne de porc, chiar dacă în farfurie vedeţi… peşte. În dieta obişnuită utilizaţi şi seminţe proaspăt pisate. Spre exemplu, seminţele de in măcinate şi introduse imediat într-o salată mare vă protejează perfect ficatul şi îi normalizează funcţiile. Dar consumaţi cu încredere tot felul de seminţe, inclusiv cele de muştar pisate tot în salate, dar şi fructe oleaginoase. Este vorba de nuci, alune, migdale, fistic. Acestea se cumpără în coajă şi imediat după înlăturarea acesteia se consumă.

Motivul? Grăsimile bune pe care le conţin se degradează rapid la lumină şi căldură. Tot zilnic, măcar acum când ştiţi că organismul nu vă funcţionează tocmai perfect, introduceţi în regimul alimentar 5 porţii de legume şi fructe proaspete. Încercaţi să abuzaţi de legume, având în vedere că fructele au un conţinut mare de fructoză. Acest zahăr nu este la fel de periculos ca glucoza din dulciurile concentrate, dar şi prin fructoză în exces puteţi să creşteţi grăsimile din sânge.

Ce înseamnă porţie?

Spre exemplu, dacă ne referim la fructele-minune – afine, mure, zmeură, coacăze, o ceaşcă pe zi e suficientă. Vă aduce cantitatea de vitamina C cardioprotectoare necesară într-o zi. Atenţie! Afinele au acţiune hipoglicemiantă, aşa că după ingestia lor, s-ar putea să simţiţi o senzaţie acută de foame. Nu e nici o problemă dacă mâncaţi ceva uşor. Este o problemă mare dacă alegeţi un desert concentrat în acel moment. În privinţa legumelor, porţie înseamnă o cană mică de frunze, de legume tăiate. Deci 5 căni pe zi sunt suficiente.

Alternaţi-le culorile astfel încât să aduceţi toate speciile de factori antiinflamatori cardioprotectori. Dar obligatoriu nu rataţi echivalentul unei căni de frunze verzi, la alegere. Acestea se transformă în salata ideală dacă le combinaţi cu o linguriţă de ulei de măsline presat la rece. Această linguriţă ajută la asimilarea vitaminelor din frunze. Mai mult decât o linguriţă duce însă la blocarea absorbţiei unor vintamine, cum ar fi vitamina A. E ideal şi sucul de lămâie natural, alternat cu câţiva stropi de oţet ecologic, care să nu conţină sulfiţi.

Oţetul are capacitatea de a face ca fierul non-hemic prezent în frunzele verzi să fie absorbit şi metabolizat cu uşurinţă de către organism. Cu ce continuăm? În fiecare sezon, încă 4 căni de alte legume – de ardei, castraveţi, roşii. În perioada rece nu rataţi guliile, varza, sfecla roşie şi ridichea neagră. Acestea se consumă crude, date pe răzătoare şi combinate cu o linguriţă de ulei de măsline presat la rece, cu mirodenii, cu oţet sau zeamă de lămâie sau chiar zeamă de varză. Acesta este un probiotic care intervine, de asemenea, în imunitate.

Cu ce combinăm legumele?

Răspunsul e simplu. Cu orice pot fi combinate, fără să faceţi greşeli. Ideal ar fi să le combinaţi cu seminţe de toate felurile neprăjite şi nesărate. Legumele se combină însă şi cu peşte, carne, brânză, ou. Multă vreme, oul a fost pus la zid deoarece se credea că măreşte valoarea colesterolului. Nici vorbă. Puteţi avea în dietă chiar 4 ouă pe săptămână fără probleme, aceasta dacă le fierbeţi sau le preparaţi într-o tigaie de teflon fără ulei.

Acestea se combină cu o salată şi devin o masă excelentă chiar şi în cazul persoanelor care au grăsimile crescute din sânge. Carnea este şi ea permisă în dieta antigrăsimi sanguine. Este vorba în primul rând de carnea slabă din animale crescute cât mai natural. Puiul, curcanul, orice altă pasăre inclusiv vânatul sunt ideale, dar porţiile trebuie să fie maximum 2 pe săptămână.

Şi carnea roşie este permisă de 2 ori pe lună, fără probleme. Atenţie, carnea nu se prăjeşte: se prepară în suc propriu sau în apă la cuptor. Prăjirea în ulei determină producerea grăsimilor trans care se depun direct pe vase. Este unul din motivele pentru care prăjirea este considerată o aberaţie nutriţională. Al doilea motiv ar fi că uleiul care se degradează repede prin încălzire termică determină factori co-cancerigeni.

Am voie lactate?

În privinţa lactatelor, nici aici restricţiile nu sunt dramatice. Aveţi voie o doză mică de lactate fermentate zilnic. Le alegeţi pe cele cu grăsime standard 3,5%. Lactatele degresate sunt supuse unui proces înalt de prelucrare şi nu mai au valori nutriţionale optime. Cât despre lapte, unele voci susţin că ar trebui consumat cu măsură, din surse ecologice.

O altă regulă împortantă este să nu consumaţi produse din carne la aceeaşi masă cu lactatele. Motivul? Produsele din lapte împiedică digestia corectă a cărnurilor. Apar procese aberante în aparatul digestiv, chiar factori procancerigeni la nivelul colonului. În felul acesta, toate metabolismele sunt încetinite, deci nici ficatul nu va mai funcţiona optim.

Aceasta este o regulă de bază în orice regim alimentar corect. De asemenea, la o singură masă nu se combină mai multe tipuri de proteine. Nu mâncaţi şi carne, şi brânzeturi, şi ouă la aceeaşi masă, ci le segmentaţi pe parcursul zilei şi le combinaţi obligatoriu doar cu legume. Şi încă o regulă importantă. Introduceţi des în dietă leguminoase – mazăre, fasole, linte. Acestea se gătesc în sos de roşii, deci fără ulei, şi se combină optim cu cerealele integrale. Spre exemplu, cu câteva felii de pâine integrală.

Astfel, glucidele şi proteinele vegetale îşi potenţează reciproc beneficiile, un câştig major pentru organism. Vă oferă, de asemenea, o cantitate mare de fibre absolut necesară unei digestii corecte. Nu uitaţi că fibrele se impregnează cu grăsimea de origine animală pe care o introduceţi prin dietă şi astfel se elimină prin materiile fecale. Aşadar, zilnic aveţi nevoie de 30-40 g de fibre şi astfel controlaţi implicit şi nivelul grăsimilor din sânge.