Dintre toate legumele de pe planetă, fasolea este probabil printre cele mai consumate.
Bogată în fibre şi antioxidanţi, aceste boabe miraculoase nu numai că sunt o sursă excelentă de proteine, fiind benefice organismului şi, mai ales, siluetei de invidiat, dar pot să fie şi de mare ajutor în prevenirea anumitor boli.
Există mai multe tipuri de fasole, fiecare având forma, culoarea şi beneficiile sale proprii. De asemenea, există numeroase moduri în care o poţi găti, făcând-o să se potrivească perfect gusturilor şi necesităţilor tale.
În primul rând, trebuie să ştii că fasolea face parte din familia leguminoaselor. Sunt sărace în grăsimi, pline de nutrienţi, având o mulţime de vitamine, minerale şi alte elemente nutritive benefice sănătăţii tale. Poţi mânca fasole la orice masă, datorită volatilităţii sale, astfel că o poţi utiliza la salate, garnituri, feluri principale, supe, etc.
În urma unui studiu, publicat în Archives of Internal Medicine, care a comparat efectele unei diete bogate în leguminoase (cel puţin o porţie pe zi) şi una îmbogăţită cu alimente integrale asupra persoanelor care sufereau de diabet de tip II, s-a dovedit faptul că ambele diete au ajutat la scăderea nivelului glicemiei şi a colesterolului “rău”, dar că dieta bazată pe leguminoase a avut efecte mai rapide şi mai îndelungate. Iată un motiv în plus ca să consumi aceste boabe magice!
Indiferent de soiul pe care alegi să îl consumi, trebuie să ştii că vei obţine rezultate benefice. Atenţie, însă! Felul în care găteşti fasolea este şi el un factor important. Dacă alegi să consume fasole gătită în tigaie, într-o abundenţă de ulei de floarea-soarelui, asezonată cu o friptură mai mare decât farfuria, atunci nu te aştepta ca rezultatele să fie în favoarea siluetei sau a sănătăţii tale! Totul ţine de moderaţie, de alimentaţia echilibrată şi de combinarea corectă a alimentelor din farfurie!
Fasolea neagră – bogată în magneziu, aceste boabe au o textură catifelată şi un gust dulce subtil care se potriveşte bine cu alimente precum ardeiul gras sau iute şi bacon. Este disponibilă uscată sau în conserve şi este extrem de uşor de preparat.
Fasolea “black-eyed peas” – cu boabe mici, dar umflate, acest tip de fasole este o sursă excelentă de acid folic (important pentru femeile însărcinate). Se completeză perfect cu un tip de carne sărată, cum ar fi şunca sau jambonul.
Fasolea Northern – aceste boabe mici, albe, în formă de rinichi, sunt o sursă deosebit de bună de calciu. De asemenea, deoarece sunt moi şi foarte permeabile, sunt perfecte pentru supe sau garnituri cu legume.
Fasolea clasică (kidney beans) – este cel mai popular tip de fasole, cunoscut pentru suprafaţa roşiatică şi interiorul alb. Sunt o sursă excelentă de protein şi acizi graşi esenţiali omega-3, fiind ideali pentru sănătatea inimii şi pentru prevenirea cancerului, având o cantitate semnificativă de antioxidanţi (egală cu cea a afinelor).
Fasolea albă (Lima) – cu o cantitate mare de potasiu, fasolea albă are un gust aromat untos şi un interior de amidon care o face să se înmoaie rapid atunci când este gătită, fiind ideală pentru pregătirea reţetelor rapide.
Fasolea Pinto – cu boabe maro şi cantităţi substanţiale de fibre şi proteine, aroma acestui tip de fasole este puternică, dar nu parfumată, putând fi asezonată perfect cu diferite sosuri şi tipuri de carne.
Fasolea Cannellini – are boabe mari, de culoare crem şi este cunoscută şi sub numele de “fasole albă italienească”, fiind delicat aromatizată şi ideală pentru reţetele simple, care nu necesită cărnuri.
Fasolea verde (păstăile) – cu boabe lungi şi subţiri, aţoasă, dar gustoasă, fasolea verde este şi ea o sursă excelentă de proteine, fiind recomandată mai ales persoanelor cu probleme digestive, deoarece este mai uşor digerabilă. Păstăile se gătesc întregi, fără a scoate boabele în prelabil.
Fasolea Adzuki – este un tip de fasole cu boabe mici, decojite, de obicei, când sunt încă în stadiul verde sau lăsate să se usuce şi apoi curăţate. Are o culoare roşiatică şi un gust uşor dulce, fiind folosită mai ales pentru pasta sau zacusca de fasole.
Fasolea Cranberry – cu boabe albă, “pătate” roşiatic, fasolea cranberry are boabe lungi şi destul de late şi poate fi utilizată atât proaspătă cât şi uscată. Se foloseşte, în special, la tocane şi supe, având o aromă dulceagă, care aminteşte de gustul castanelor.
Acum că am văzut că există o mulţime de tipuri de fasole din care putem alege (cele menţionate mai sus fiind cele mai comune, dar nu singurele existente), trebuie să ştim şi cum să o înmuiem şi, mai ales, cum putem să o conservăm pentru a nu-şi pierde beneficiile!
Scopul înmuierii fasolei este de a o hidrata şi de a o pregăti pentru gătit. Dacă alegi să nu o înmoi, timpul de gătire va fi mult mai lung şi reţeta nu va avea o constistenţă bună.
Fasolea uscată conţine doar 15% apă în forma ei uscată, iar după deshidratare, cantitatea de apă ajunge la aproximativ 60%, făcând-o mai gustoasă şi mai uşor digerabilă.
Iată cum trebuie să procedezi!
Etapa 1: Pentru fiecare kilogram de fasole uscată, se adaugă 10 ceşti de apă fierbinte. Odată pusă la înmuiat, boabele îşi vor mări dimensiunea de cel puţin două ori, deci asigură-te că foloseşti un vas suficient de mare. Pentru ca boabele să absoarbă apa în mod uniform, adaugă patru linguriţe de sare în apa unui kilogram de fasole.
Etapa 2: Fierbe fasolea timp de 2, 3 minute.
Etapa 3: Ia fasolea de pe foc, acoperă-o cu un capac şi las-o să se mai hidrateze timp de cel puţin o oră.
Etapa 4: Aruncă apa în care ai înmuiat-o, înainte să începi să o găteşti.
Etapa 5: Alege o reţetă care îţi place şi poţi începe prepararea!
Pentru conservarea fasolei, paşii sunt şi mai simpli! Urmează următoarele sfaturi şi vei avea fasole în orice sezon, ori de câte ori vei avea nevoie!
Fasolea uscată – boabele de fasole uscată pot fi conservate timp de aproximativ doi ani într-o cutie/sticlă de plastic sau de inox închise ermetic. După ce ai aşezat-o în aceste recipiente, asigură-te că o păstrezi într-un loc răcoros şi ferit de umezeală şi, de preferinţă, nu în frigider.
Fasolea fiartă – fasolea deja fiartă poate fi conservată fără probleme timp de aproximativ 4 zile în frigider şi cel puţin un an în congelator. După ce ai fiert-o, pune-o sub un jet de apă rece, apoi ambalează-o într-un recipient închis etanş. Asigură-te că rămâne puţin loc în recipientul respectiv pentru expansiunea boabelor.
Iată şi o metodă uşoară de a conserva păstăile!
Bun. Am congelat-o. Cum o decongelăm?
Pentru a nu-şi pierde proprietăţile şi a te asigura că boabele îşi păstrează forma frumoasă, fasolea trebuie dezgheţată treptat. Cea mai bună practică de decongelare include scoaterea recipientului cu fasole din congelator şi lăsarea acestuia în frigider peste noapte sau, dacă eşti foarte grăbită, o poţi lăsa într-un recipient cu apă caldă timp de aproximativ o oră.