Gelatina este o substanţă bogată în colagen care se găseşte în principal în oasele şi pielea animalelor din care se prepară supe cu proprietăţi excelente asupra sănătăţii. Nu degeaba atunci când suntem răciţi preferăm o supă de pui sau de vită făcută din oase pentru a ne pune pe picioare.
De asemenea, gelatina este ingredientul principal pentru aspicul de carne slabă sau piftia tradiţională de porc din preajma sărbătorilor de iarnă.
Gelatina conţine aproape jumătate din cei 18 aminoacizi esenţiali necesari pentru o piele, unghii şi păr sănătoase, dar şi pentru întărirea sistemului imunitar şi menţinerea greutăţii corporale.
Spre exemplu, gelatina conţine glicină, care ajută are efect antiinflamator şi ajută la eliminarea toxinelor, vindecarea mai rapidă a rănilor şi îmbunătăţeşte calitata somnului, şi lisină, care ajută la o mai bună absorbţie a calciului şi favorizează dezvoltarea musculară.
Din nefericire, există şi forme de gelatină mai puţin pure, cum ar fi cele utilizate în industria alimentară, realizate din proteine, apă şi săruri minerale adăugate în alimentele procesate, cum sunt mezelurile spre exemplu. Prin urmare, acest tip de gelatină este contraindicată deoarece în mod sigur nu va fi de niciun folos corpului, ci mai degrabă ar dăuna, din cauza aditivilor şi îndulcitorilor artificiali cu care vin la pachet astfel de alimente.
Iată cum ne poate influenţa sănătatea consumul de gelatină:
Ajută digestia şi ameliorează constipaţia prin acţiunea benefică la nivelul tractului digestiv, fiind recomandate în special supele de pui sau vită.
Previne alergiile şi intoleranţele alimentare – gelatina are capacitatea de a forma o barieră protectoare între stomac şi tractul intestinal, care sigilează şi calmează reacţiile cu potenţial alergen.
Menţine oasele şi articulaţiile sănătoase – cu ajutorul aminoacizilor, gelatina sprijină dezvoltarea şi menţinerea armonioasă a sistemului osos, are efect antiinflamator şi ajută la ameliorarea simptomelor precum durerea şi înţepenirea specifice artrozei.
Detoxifică – există studii ştiinţifice care să sprijine această afirmaţie despre proprietatea benefică a gelatinei asupra ficatului. Mai exact, un eşantion de persoane cu diverse probleme hepatice au primit între 5-10 grame de gelatină zilnic, în forma sa naturală sau sub formă de suplimente alimentare, iar la finalul perioadei de studiu s-a observat o îmbunătăţire a funcţiei hepatice şi o scădere în greutate datorată procesului eficient de detoxifiere.
Întăreşte părul, unghiile şi dinţii – bogată în keratină, gelatină poate ajuta la regenerarea şi întărirea firului de păr, creşte rezistenţa unghiilor şi protejează dinţii împotriva plăcii dentare şi a cariilor.
Piele strălucitoare – concentraţia crescută de colagen din gelatină asigură o energizare instant a dermului şi previne apariţia ridurilor şi îmbătrânirea prematură. În plus, cu cât introducem mai mult colagen în organism prin alimentaţie, cu atât corpul va fi mai stimulat să producă pe cont propriu această substanţă benefică.
Slăbeşte – efectul de pierdere în greutate este susţinut în special de sportivii de performanţă, care susţin că o linguriţă de pudră de gelatină pe seară, administrată cu cel puţin 3 ore înainte de culcare, poate ajuta la arderea mai eficientă a grăsimilor şi menţine greutatea constantă.
Reglează nivelul hormonal – se cunoaşte deja faptul că o cantitate prea mare de estrogen este cauza apariţiei inflamaţiilor şi accelerarea procesului de îmbătrânire celulară, iar consumul de gelatină pare să stabilizeze cumva acest dezechilibru, prevenind boli grave cum ar fi cancerul de sân.
Ca efecte secundare, gelatina poate provoca un gust neplăcut în gură, o senzaţie de greutate în stomac, balonare, arsuri la stomac, şi eructaţii (râgâieli). Gelatină, de asemenea, poate provoca reacţii alergice la unele persoane.