Isabelle Andrei, cu 30 de kilograme mai ușoară: „M-am hotărât să ies din paradigma de om trist și nefericit. Practic, am luat viața de la zero”

Aflată „în floarea vârstei”, Isabelle Andrei este o femeie care ne demonstrează tuturor că DA, se poate! A slăbit 30 de kilograme în plină pandemie și acum este cu totul altă persoană, atât din punct de vedere fizic, dar mai ales psihic. Mai multe evenimente nefericite în viața personală au fost declicul de care avea nevoie pentru a conștientiza că are nevoie de o schimbare. Ajunsese la aproape 90 de kilograme din cauza mâncatului haotic, care îi servea drept pansament sufletesc. 

Vă invit să o descoperiți pe Isabelle Andrei și povestea ei de succes într-un interviu care sper să vă inspire.

CSID: Spune-mi te rog în primul rând cu ce-ți ocupi zilele și ce vârstă ai?

Recomandări

Ioana Silly: Povestea farmacistei românce ce a trecut prin epidemii de Ebola, holeră și rujeolă în…

De la burtă la pătrățele, într-un an de zile. Maria Dănilă, prima româncă ajunsă pe vârful…

Isabelle Andrei: Profesional mă ocup cu multe. Sunt antreprenor, grafician la bază, mă ocup de marketing şi PR pentru canalul de YouTube Doctor De Permise pentru care fac şi indexare SEO, grafică, advertising şi multe alte lucruri, urmează să-mi deschid și o agenție prin care să desfășor acest tip de activități, sunt designer de interior și intenţionez să mă dezvolt în online (sunt în faza de concept, dar o să te ţin la curent).

Mai sunt și altele, dar mă opresc aici pentru că o să-ți umplu spațiul de „emisie” doar cu asta.

În ceea ce priveşte vârsta, îmi place să spun că sunt în floarea ei, având în vedere că mi-am propus să trăiesc vreo 95 de ani fără reparaţii capitale.

MOTIVUL

CSID: Pentru mulți dintre noi, pandemia a însemnat mult timp petrecut în casă, pe scaun, uitând să ne mai ridicăm de la biroul improvizat, mâncând tot ce ne-a poftit inima. În consecință, ne-am „durdulit” pe zi ce trece, iar acum, că pandemia dă semne c-ar fi pe terminate, vrem să ne apucăm de slăbit.

În schimb, ție pandemia ți-a făcut un „cadou”: motivația să slăbești. Într-un an, din august 2020 până în august 2021, ai dat jos peste 25 de kilograme. Care a fost declicul, momentul ăla care te-a făcut să zici „Gata, până aici, tre’ să fac ceva”?

Isabelle Andrei: Da. Bună întrebare. Eu am avut 50-53 de kilograme all my life. Până în momentul când au început greutăţile şi mâncam haotic, pe fond emoţional. Am avut 5 ani foarte grei în care mi-au murit persoane extrem de dragi mie, una după alta. Părinţii mei şi soţul s-au dus pe rând, într-un timp foarte scurt. Asta mi-a dat viaţa peste cap. În toată această perioadă am ajuns la aproape 90 de kilograme. OMG!

Declicul a fost atunci când m-am hotărât să ies din paradigma de om trist şi nefericit şi să dau reset. Practic, am luat viaţa de la zero. Şi în perioada aceea eram în tratament la bunul meu prieten Dr. Alexandru Meroiu. De câte ori mergeam la cabinetul lui stomatologic, întâi povestea cum şi-a început ziua. Şi anume făcând sport, la sală.

Povestea cu atâta pasiune despre asta că într-o zi s-a produs declicul. Mi-am spus: eu de ce nu fac aşa? L-am luat de model şi îi mulţumesc şi astăzi pentru inspirație. Este muza mea în ceea ce privește sportul. El are o vorbă: My body is my temple. Chiar aşa este. Datorită lui viaţa mea s-a schimbat complet. Mulțumesc, Alex!

CSID: Ai pornit singură pe drumul ăsta, căutând pe net informații, sau te-a ajutat un specialist cu sfaturi de nutriție personalizate?

Isabelle Andrei: După ce am luat hotărârea să mă reapuc de sport (eu am făcut sport de performanţă), m-am autoanalizat puţin ca să-mi dau seama ce anume să fac astfel încât să nu renunț după câteva zile.

Am ajuns la concluzia că cea mai bună variantă este să fac cu un antrenor personal. Şi l-am găsit pe cel mai bun, pe Florin Nicola, coach cum îi spun eu. Deja facem antrenamente de un an şi jumătate, de 4 ori pe săptămână. Şi el mi-a dat un plan alimentar foarte bine gândit pentru că este corelat cu planul de antrenament.

DIETA

CSID: Ai exclus ceva complet din dietă? De fapt, ca să întreb altfel, care crezi că erau obiceiurile alimentare care au contribuit la acumularea kilogramelor?

Isabelle Andrei: Chipsurile. Stai să o spun mai tare: CHIPSURILE. Am mâncat în 5 ani cât mănâncă un oraş întreg. Pentru că ronţăitul ăla mă calma foarte tare. Mâncam 5 pungi mari pe noapte după ce veneam de la mama de la spital. Plus mâncatul haotic.

CSID: La ce ți-a fost cel mai greu să renunți și pofteai și-n somn?

Isabella Andrei: La chipsuri. Ştiai că dau dependenţă? A fost o adevărată provocare să-mi fac cumpărăturile săptămânale şi să mă feresc de aceste „delicii”. Mă strigau din rafturile magazinelor, mă jur ?. A fost greu de tot să renunţ la ele.

CSID: Ai ținut cont de numărul caloriilor, știai aproximativ câte are fiecare aliment, cum să calculezi gramajele? Sau mai degrabă te-ai ghidat după instinct ori „foame acum, ori niciodată”?

Isabelle Andrei: Da, o perioadă am ţinut cont şi de numărul de calorii. Dar nu la modul extrem. După un timp deja ştiam cam cât şi ce să mănânc astfel încât să nu depăşesc 1200/zi. Există o sumedenie de aplicații care măsoară diverși parametri, inclusiv numărul de calorii.

CSID: Cam cum arăta o zi obișnuită în anul de dietă? Descrie-ne în ce constau mesele principale, gustările.

Isabelle Andrei: Făcând şi mult sport, alimentaţia mea nu a fost practic o dietă. Doar am renunţat la chipsuri, dulciuri, prăjeli şi cam tot ce îngraşă rapid. M-am rezumat la 2 felii de pâine integrală/zi.

Un exemplu ar fi:

• Dimineața o felie de pâine integrală unsă cu unt de arahide şi cu felii de banană deasupra. Asta îmi dă mie un boost foarte bun pentru sport.
• La gustare un fruct.
• Prânzul ceva proteic + salată + legume la cuptor sau paste, orez etc.
• Gustare – un iaurt cu pudră proteică (există multe sortimente delicioase pe piaţă) + fructe de pădure + fulgi de ovăz.
• Seara tot ceva proteic cu o mică garnitură.

Nu e neapărat o dietă, ci o alimentaţie adaptată la nevoile corpului meu în funcţie de consumul energetic.

SPORTUL

CSID: Știi cum se spune: 80% alimentație, 20% sport. Cum ai descrie relația ta cu sportul dinainte să te apuci de slăbit?

Isabelle Andrei: Înainte să mă apuc de slăbit nu era nici o relaţie. Deşi am făcut sport de performanţă, parcă a trecut un secol de-atunci.

CSID: Și relația din timpul și după? Mulți reușim poate să ținem un regim, dar cu sportul e durere mare. Ne plictisim repede, ni se pare greu, consumator de timp, poate și de bani în cazul unora. La tine care a fost factorul motivator?

Isabelle Andrei: Aşa cum am mai spus, am ştiut clar că fără un antrenor personal n-am nicio şansă pentru că mă cunosc foarte bine şi ştiam că va trebui s-o fac la modul disciplinat. Ori eu nu mai aveam habar de disciplină din punctul ăsta de vedere.

Am căutat pe internet şi m-am ghidat după instinct. Ceva din descrierea antrenorului meu m-a atins şi consider că l-am găsit pe cel mai bun. Ne înţelegem perfect şi rezultatele vorbesc de la sine. Am vrut să fac antrenamentele la sală pentru a-mi antrena toate grupele de muşchi. Ştiam că vreau să ajung la cel puţin 55 de kilograme şi dacă nu aş fi ales aşa, pielea mea ar fi atârnat ca la gâtul de curcan.

Gândeşte-te că în momentul acesta când îmi iei interviul, am ajuns la 57,5 kilograme. Practic am dat jos 30 de kilograme. Dar tonusul fizic este foarte bun, cu musculatura bine conturată.

CSID: Ai mai călcat strâmb când și când în timpul dietei? Care era plăcerea ta vinovată – că sigur a fost una! Și cum reușeai să nu cazi în păcatul „mai multului”? Știi cum se zice, odată ce ai păcătuit, o vei face din nou, data viitoare și mai lată. Ai avut vreun sprijin într-o persoană, te sfătuia când comiteai „atrocități” de-astea?

Isabelle Andrei: Da. Plăcerea nevinovată era îngheţata cu nuci de la un magazin din apropierea casei. Şi cădeam în păcatul mai multului pentru că avea 1 kilogram şi o mâncam pe toată odată. Dar câteva zile după, nu mai călcam strâmb deloc şi mă rezumam la 1.000 de calorii pe zi.

La un moment dat n-am mai simţit nevoia să calc strâmb. Pot spune că în sfârşit ce mănânc se pupă perfect cu cât sport fac. Sprijinul l-am avut în mine. Întotdeauna. Doar că nu mă foloseam de el. Acum da.

SCHIMBAREA

CSID: Cum ți s-a schimbat percepția despre tine când ai văzut că poți să faci asta, că ceea ce faci dă rezultate?

Isabelle Andrei: Foarte mult, în bine. Cel mai important este vibe-ul pe care-l am, energia pe care o am, starea psihoemoţională. Totul s-a îmbunătăţit, inclusiv vederea. Nu mai port ochelari de vedere.

Acum ştiu că sunt o tipă mişto, echilibrată, amuzantă, atrăgătoare, fericită, veselă şi oprește-mă tu, că eu nu o pot face, atât de multe aş spune despre cum mă văd acum.

În esenţă, ştiu cum arăt, mă simt extrem de bine când îmi cumpăr haine mărimea S şi XS sau când întoarce lumea capul după mine. Ştiu că poate fi şi datorită culorii părului, dar părul ăsta este însoţit de un corp frumos şi de un magnetism personal care s-a dezvoltat în acelaşi timp cu pierderea kilogramelor. Şi nu, nu mi-au murit lăudătorii. ?

Cel mai important este faptul că, având o cu totul altă deschidere către lume, am cunoscut mulţi oameni mişto, am legat prietenii şi mi-am diversificat activităţile, inclusiv pe cele profesionale. Şi, paradoxal, toate acestea în vremuri de pandemie.

Mi-am vopsit părul în albastru, am sărit cu parașuta de la 4.000 de metri, am aprofundat șofatul luând lecții de conducere cu Alex Vior – Doctor De Permise. M-am dus după el tocmai la Timișoara pentru că am vrut să fac cu cel mai bun ever. Și am devenit BFFE, ba mai mult, avem o colaborare de excepție. Mulțumesc, Alex!

Și multe alte lucruri care m-au scos total din zona de confort. Spre exemplu, recent, m-am înscris la cursurile unei școli de tantra, Sundari Tantra School, pe care le ține Laura Dolis, o femeie mega wow.

Ador spontaneitatea și acum îmi plac enorm spiritul de aventură și provocările. Atât de tare încât sper ca universul să alinieze planetele în așa fel încât să ajung să particip la Asia Express. Ar fi aventura vieții mele!

CSID: Apropiații cum au primit schimbarea ta în bine, ai avut parte de reacții „wow, ești complet altă persoană”?

Isabelle Andrei: DA. Şi încă mai am. Coach-ul meu mă dă exemplu altor clienţi pentru a-i motiva. Le arată poze cu mine before & after. Prietenii mă felicită şi se bucură pentru mine. Şi nu numai pentru că fizic sunt complet schimbată, ci şi pentru că am reuşit să ies din gaura neagră în care intrasem după atâtea suferinţe.

Știi, eu am căzut la pace cu moartea, ba chiar am învățat să gestionez moartea. Dar cel mai măgulitor este când mă elogiază fata mea. Ea poate fi foarte obiectivă şi ştiu că ce spune aşa şi este.

CSID: Cum ești acum, continui să menții obiceiurile alimentare de la „dietă”? Sport faci cu aceeași frecvență?

Isabelle Andrei: Da. Nu voi mai renunţa la sport vreodată. În ceea ce priveşte alimentaţia, încerc să fie cât mai diversificată, sănătoasă şi să menţin cele 1.200 de calorii/zi.

INSPIRAȚIA

CSID: Am ajuns la final, așa că vreau să ne dai 5 sfaturi atunci când ne propunem să slăbim, pentru că, iată, tu ești exemplul că se poate.

Pentru că pot!

Prietenul meu cel mai bun, Alex Vior, creatorul canalului de YouTube Doctor De Permise, are o vorbă care îmi place mult: Pentru că pot! M-a impactat foarte tare când l-am auzit spunând asta prima dată. Și va fi următorul meu tatuaj. Aşa că primul meu sfat acesta este: Pentru că pot!

Autoanalizează-te!

Fiecare ştie cel mai bine ce gărgăuni îl împiedică să facă sport și să mănânce OK pentru a putea slăbi. Odată identificate piedicile mentale, totul devine mai simplu.

Renunță la renunțare!

Începutul este dificil, poate frustrant. Important este să nu renunţi, indiferent cât de greu şi mâncător de timp ar părea. Pentru că, în realitate, nu este aşa. Doar te scoate din zona de confort și te pune la treabă.

Mi-aduc aminte că în primele 3 luni, după 10 minute de sport, îmi pierdeam suflul şi voiam să renunţ. Mă duceam la sală ca la tăiere, îmi venea să plâng. Iar durerile de la febra musculară erau, uneori, de nesuportat. Și acum mai am dureri, dar le ador pentru că asta înseamnă că am lucrat eficient grupele alea de mușchi.

Nu am renunţat și uite că bine am făcut. Acum iubesc să fac asta şi nu îmi pot concepe viaţa fără sport. I am a sport addictive şi în fiecare zi de luni postez filmuleț cu antrenamentele de la sală. Am intitulat asta Mișcarea DDP. Monday gym – DDP gym (pentru că promovez și canalul de YouTube în timp ce fac sport și chiar vreau să inițiez cândva o mișcare).

Disciplină!

Când vine vorba de alimentaţie și nu numai. În perioada sărbătorilor este cel mai greu, dar se poate. Şi sunt foarte mândră că nu mai bag mâncare în mine ca ghiolbanul. Ba chiar am făcut o postare când toată lumea se desfăta cu jumări, piftie etc., eu boicotam asta la sală.

Mult sport şi fără mâncare tradiţională. Iar chipsurile le-am înlocuit cu ardei gras, gulii şi tot felul de legume, tăiate în formă de cartofi pai. E atât de ușor să păcălești creierul.

Iubește-te!

Dacă nu o faci tu, în primul rând, de ce ai avea pretenții de la altcineva să facă asta? Eu mă iubesc foarte tare, de fapt, mă ador. Just like that! ?

În încheiere, vreau să-ți mulțumesc pentru acest interviu și sper să fi inspirat măcar un cititor. Ăsta ar fi un adevărat câștig!