Dupa modelul „previously in
«The young and the restless»” – in episoadele anterioare din „Tanar
si nelinistit”, va amintesc unde ramasesem in serialul „Tanara si
gurmanda”.
Va indemnam sa stati cu ochii pe cer in concedii, ca sa vedeti cum
zboara porcul, pentru ca, in sfarsit, vorba mea „o sa ma tin de
dieta vara cand o zbura el” se va adeveri in sezonul estival 2010.
Si chiar a zburat porcul. Eu insami, adica. In cursa A3 4343,
Heraklion-Otopeni.
Era la un moment dat o mare, mare dezbatere in jurul companiilor
aeriene: sa le luam sau sa nu le luam suprataxa la bilet
supraponderalilor. Toata lumea a tipat „inadmisibil” si subiectul
a fost ingropat. Insa permiteti-mi sa le vand un pont celor din
domeniu, daca se gandesc vreodata sa redeschida discutia: nici
nu banuiti ce sume extra ati putea incasa de la pasagerii spre
Grecia, pe timp de vara. La dus se urca silfizi, la intors depasesc
cu mult greutatea admisa de nutritionisti. Sa fiu eu cercetator
britanic, zau de nu m-as muta acolo iunie-iulie-august, si as face
studii despre nutritie care sa-mi ajunga pana in maiul
viitor.
Kalimera, mic dejun copios! Kalispera, cina
imbelsugata!
Nu va grabiti sa-mi transmiteti in gand cat de mult v-am dezamagit
taman eu… Aflati ca am pus in bagajul de cala punga de muesli si
toate minunatiile pe care le presar peste cereale dimineata de
dimineata, mi-am luat special doar demipensiune si am strecurat
inclusiv echipament de jogging (l-am si folosit 2 zile). Adica am
avut toata buna intentie din lume. De unde era sa stiu ca expresia
„criza greceasca” se va referi, in cazul meu, strict la
talie.
Am intrat la prima cina, demna, intr-o rochita mititica, cu
abdomenul (oarecum) plat, si chitita sa imi potolesc foamea doar cu
salate. Am iesit cu o burticica (sunt blanda cu mine) care i-a
facut pe multi sa se intrebe daca n-am auzit ca exista liniile
vestimentare speciale pentru femeile insarcinate – oare de ce ma
chinuiesc in haine de dinainte de graviditate, in care evident nu
mai incap.
Eu, care stiam tot ce misca (acul cantarului) in lumea dietelor,
m-am topit ca o branza feta peste o vanata aruncata in cuptor si
scaldata in ulei de masline, m-am „taiat” nu ca maioneza, ci ca
tzatzikiul care mi-a devenit sfant si m-am perpelit ca un souvlaki
in fata nesfarsitelor platouri.
Citeste mai multe in editia tiparita a revistei Ce se
intampla, Doctore?
Citeste si:
Jurnalul unei pofticioase mereu la dieta: cura in sezonul
estival