Jurnalul unei pofticioase mereu la dietă: greşeala recunoscută e pe jumătate iertată

Ştiţi vorba aceea “greşeala recunoscută e pe jumătate iertată”? Din păcate, nu şi în cazul dietelor. De 10 ani, de când am intrat în lumea caloriilor drămuite, observ că tot repet câteva greşeli. N-ar fi minunat ca acum, când le admit în faţa voastră, jumătate din kilogramele depuse când le-am comis, să se evapore pur şi simplu?

V-am mai spus-o şi o să o mai citiţi de la mine: niciodată nu m-am putut lăsa “încorsetată” de vreun regim. Am credinţa asta că tot ce merge la Cutăreasca nu va funcţiona la mine şi ce mă face pe mine slăbuţă, o poate lăsa pe ea mult şi bine cu colăceii în jurul taliei.

Apoi, cu slujba nebună în jurnalism pe care mi-am ales-o, ar trebui să îmi iau o bucătăreasă sau o lună de concediu ca să urmez unele diete care cer să mănânci la ore fixe reţete bătute în cuie. Şi, ce mai tura-vura, nu e mare filosofie să ştii că trebuie să tai grăsimile, zahărul şi prăjelile (şi ce observi că te mai rotunjeşte pe tine) ca să eliberezi rochia cu maci, prizonieră undeva în spatele dulapului din vara lui… cin’ să mai ştie.

Recomandări

Alimente la fel de periculoase ca țigările. Ce să eviți când mergi la supermarket

Băutura „secretă” a centenarilor. În ce cantitate se bea, de fapt, pentru a ajunge la 100…

Până acum un regim alimentar făcut după cum mi-a fost pofta, dar fără cei 3 demoni G, Z şi P, de mai sus, a funcţionat la mine. Au fost şi împotmoleli şi sigur vor mai fi. Dar măcar am identificat principalele cauze. Le pun la zid, ca să tragem învăţămintele.

Capcana numită muesli

Amestecul acesta de cereale cu nuci, seminţe şi fructe plus miere a devenit cumva, cândva, sinonim cu micul meu dejun ideal de dietă. Până într-o zi, când mi s-a terminat punga şi am mâncat o vreme ouă fierte sau salată de fructe. Brusc, cântarul meu a devenit mai prietenos. Iar eu, suspicioasă. Şi am descoperit: 100 g de muesli din punga mea preferată – 402 calorii.

Plus 5 sâmburi de nucă, plus 6 caju, plus miere, egal 3 mese într-una, egal dezastru pentru orice începe cu “di” şi se termină cu “etă”. Şi cu toate acestea, încă mai comit greşeala aceasta pe timp de dimineaţă – chiar astăzi m-am răsfăţat cu un castronel. Sesizaţi însă diminutivul pentru că se leagă de următoarea greşeală.

De la porţie la porţioaie sunt câteva înghiţituri

Au un lucru bun şi dietele acelea stricte de care fug eu mai ceva ca necuratul de tămâie. Gramajele. Când ţii un regim de capul tău, e foarte uşor să te ia valul porţiilor şi să nu te mai gândeşti nici la teoria conform căreia bucata de friptură nu trebuie să îţi fie mai mare decât palma, nici la cam cât o avea suta de grame din această raţă cu dude.

Şi, îţi spui, ca mine cu muesliul, că totul e sănătos şi recomandat prin toate bibliile nutriţioniste şi că e făcut de mâna ta, că ideea a trecut prin capul tău spui că nu i-ai furat-o lui Montignac, ce poate fi rău? Mărimea poate fi tare rea. Aşadar, măsuraţi, măsuraţi şi iar măsuraţi. Şi nu doar din ochi. Cântarul de bucătărie e o bijuterie în regim.

Am poftit la fructul interzis, la orele interzise

“Mâncaţi legume şi fructe”, scrie pe toate gardurile nutriţioniştilor, iar cum mie nu prea îmi place prima parte, m-am axat mai mult pe a doua. Şi m-am culcat pe urechea “lumea zice că sunt sănătoase” şi am “servit” pe vreme de regim de la 3 fructe în sus. În perioade cum nu se poate mai proaste – imediat după mese, când ştiţi că nu sunt recomandate pentru că fermentează rapid şi s-a dus buna noastră digestie, sau seara târziu, când mă minţeam cu textul “sunt doar fructe, sunt bune, slăbesc”.

Apoi am început să citesc în stânga şi în dreapta că fructele ar trebui ocolite seara, am început să mă cert iar cu cântarul că nu se mai simte şi el să mai scadă măcar 1 kilogram şi am decis: fără fructe pe înserat, o vreme. Şi mi-au plăcut iarăşi cifrele de la cântăreală.

Sfaturi de la o gurmandă păţită

BEŢI APĂ, MULTĂ APĂ – Ştiu că astăzi apare un studiu care ne spune că e bună tare, să bem cel puţin 15 litri jumătate, iar poimâine este publicat altul care ne anunţă că 7 picături pe zi sunt mai mult decât suficiente şi dacă vrem să slăbim şi dacă vrem doar să ne hidratăm. Dar cel mai bine ar fi să faceţi voi studiul vostru. Să consumaţi cei 2 litri zilnic şi să vedeţi cum vă simţiţi, dacă vă ajută au ba la regim. Eu l-am făcut. Şi sunt “pentru”.

NIMIC DUPĂ ORA 19:30. HAI, 20.00 – E greu, e tare greu, nici eu nu am reuşit mai mult de câteva seri la rând, dar nici nu ştiţi cât de bine a fost în acele zile şi cât de clar s-a văzut la cântar. Este o metodă de salvare excelentă când ajungeţi în perioada de “platou” a unei cure. Dacă reuşiţi să impuneţi regula încă de la început, bravo vouă.

GROSUL CALORIILOR, PÂNĂ ÎN PRÂNZ – Mă amuz teribil când văd câte o dietă “faimoasă” care scrie “mic dejun – cafea sau ceai, prânz – mini-salată nuştiudecare, cina – friptură de vită cu garnitură şi încă ceva”. Păi ne râd şi curcile (excelente într-un regim, cu pieptul lor sacrificat pe un grătar). Cel mai mare număr de calorii trebuie consumat până imediat după prânz, când şi metabolismul nostru e mai harnic şi le repartizează cum ştie mai bine.

Despre greşeli uriaşe în diete grele, şi despre multe altele, vă aştept să vorbim zi de zi pe blogul abia lansat al Pofticioasei: www.pofticioasa.ro

Sau, ca să ţinem pasul cu vremurile, ne “vedem” pe facebook.com/jurnalulpofticioasei.

Citeşte şi: Jurnalul unei pofticioase mereu la dieta: hamburgerul cu cartofi