Mituri alimentare ce trebuie spulberate…

Cu toţii ştim cât de important este micul dejun, că este masa principală a zilei, că nu trebuie s-o împarţi cu nimeni, că trebuie să îndesăm în noi tot necesarul unei zile active şi-n special cât mai multe proteine ce se vor arde pe parcursul zilei grele ce va să vină. Nimic mai fals!

Conform ritmului circadian, acel ciclu de 24 de ore al tuturor proceselor biochimice, fiziologice, psihice şi comportamentale al tuturor entităţilor vii, există 3 etape bine definite şi anume: ciclul de eliminare în intervalul orar 4.00-12.00, ciclul de hrănire în intervalul orar 12.00-20.00 şi ciclul de regenerare în intervalul orar 20.00-4.00.

Astfel, până în ora 12, corpul nostru eliberează toxine şi reziduuri rămase în urma metabolizării, nefiind nicidecum gata să primească proteine, carbohidraţi, lipide sau orice altceva dintr-un mic dejun copios. Sunt recomandate numai fructe, sucuri de fructe, polen, miere şi cât mai multă apă.

Recomandări

Cum să faci gem de caise fără zahăr, bun la dietă. Trucul ca să iasă parfumat…

Cele mai bune combinaţii de vegetale şi carne

Abia după ora 12.00, când intrăm în următorul ciclu, e necesar aportul de proteine (de preferat de origine vegetală) indispensabil organismului, consumate în stare cât mai naturală.

După ora 20.00 se recomandă pauză digestivă, relaxare, somn de bună calitate. Este perioada când organismul se reface, metabolizând nutrienţii ingeraţi pentru regenerare.

Ideal este a se bea apa cu 10 minute înaintea mesei (până la 1 litru), urmând ca după masă, să se evite consumul de apă pe durata digestiei alimentelor ingerate, respectiv 20-25 minute pentru fructe (mai puţin banana, care tranzitează stomacul într-o oră), 30-35 minute pentru legume, iar pentru proteine 60-90 minute etc. Daca senzaţia de sete este acută, se pot consuma o ceaşcă de apă caldă sau un ceai neîndulcit.

Carne vs. vegetale

Şi ultima dintre ideile împământenite pe la noi se referă la proteinele absolut necesare, ce le găsim numai în alimente de origine animală. Greşit! Cu toţii cunoaştem beneficiile extraordinare ale legumelor, minerale, vitamine, fibre, dar nu se prea vorbeşte despre numărul superior de proteine pe care acestea îl conţin.

Majoritatea oamenilor cred că necesarul de proteine poate fi asimilat doar din carne, lapte, brânză, ouă, neavând idee că legumele, seminţele, verdeţurile conţin mult mai multe proteine şi mai ales, de mai bună calitate. De exemplu, găsim aşa-numitele proteine regale, ce conţin 18 aminoacizi, numai în spirulină, chlorella, chia, quinoa, seminţe de cânepă, pătrunjel, mărar, grâu încolţit sau avocado.

Majoritatea organismelor vii pot sintetiza toţi cei 20 aminoacizi standard, însă oamenii pot obţine anumiţi aminoacizi numai din dietă (aminoacizii esenţiali). Cum necesarul zilnic ideal este de 1 gram proteină per kilocorp, o dietă ovo-lacto-vegetariană şi chiar una complet vegană pot să abunde în proteine şi asigură acest necesar.

Este de ştiut faptul că raţia zilnică ideală de proteine poate fi uşor satisfăcută şi, de preferat, din proteine vegetale, pentru că forţa musculară nu depinde de provenienţa proteinelor şi că proteinele de origine animală dezvoltă efecte secundare. Dar trebuie să mai precizăm că pentru a-ţi dezvolta muşchii, ai nevoie în primul rând de exerciţii fizice.

Câteva exemple de alimente bogate în proteine sunt soia 35%, germenii de grâu 27%, arahidele 26%, mazărea 24%, fasolea 23%, migdalele 20%, nucile 15%, ovăzul 14%, grâul 13%, orzul 12%. Se vehiculează ideea că doar alimentele scumpe sunt cu adevărat sănătoase, însă nu este decât o altă idee preconcepută.

Alimentele ideale sunt disponibile la scară largă, la preţuri accesibile şi uşor de procurat. Fasolea, lintea, mazărea, năutul, varza murată (probioticul ideal), cartofii dulci, pepenele roşu, seminţele, cerealele nedecorticate sunt doar câteva din acestea.

Combateţi rutina nesănătoasă!

Suntem cu toţii tributarii obiceiurilor şi obişnuim să achiziţionăm necesarul săptămânal din acelaşi supermarket, respectăm acelaşi patern alimentar, gătim mai mereu doar cele câteva feluri de mâncare universal acceptate, chiar dacă ştim că sunt combinaţii nereuşite şi repetăm modelul alimentar învăţat în copilărie.

Foarte greu reuşim să ne schimbăm obiceiurile alimentare. Câteodată descoperim un fel nou, poate chiar unul sănătos, îl adoptăm, îl introducem în rutina noastră alimentară, uneori facem fixaţie pe el, pentru un timp, însă nu putem renunţa la şniţelul cu piure ca la bunica sau cartofii prăjiţi cu chiftele, ca la mama acasă.

A ne conştientiza tabieturile alimentare, a identifica o cauză a lor şi a înţelege necesitatea schimbării acestor obiceiuri devenite automatisme sunt primi paşi catre o viaţă mai sănătoasă iar, odată cu ei, se va instala şi senzaţia de control asupra a ceea ce îngurgităm, senzaţia de saţietate repede instalată şi lipsa poftei pentru tot felul de porcării.

Ceea ce trebuie însă ştiut este necesitatea organismului uman de acceptare la schimbări de orice natură, cu precădere la schimbări alimentare. Bine este să nu intervenim agresiv, ci să începem să respectăm câteva reguli de bază mai întâi.

Obligativitatea micului dejun, somnul cât mai echilibrat, scăderea cantităţii de mâncare pe zi, preferinţa pentru alimente cât mai lichide, de provenienţă vegetală, consumul conştient de apă sunt numai câteva dintre schimbările de început. Apoi, trebuie să înţelegem necesitatea fiecărei mese în parte, nefiind indicat a se sări peste niciuna dintre ele, şi evitarea atingerii senzaţiei de prea plin.

Shoppingul contează!

Apoi, trebuie schimbat modul de aprovizionare cu de-ale gurii. Evitaţi supermarketurile, mergeţi în pieţele agroalimentare, cumpăraţi puţin şi des, cât mai multe legume şi fructe, de culori variate.

Consumaţi lactate şi ouă din surse cât mai naturale şi încercaţi să evitaţi carnea, măcar în perioada primăvară-toamnă, renunţaţi la uleiurile hidrogenate din margarină, brânză topită, uitaţi de fructoza din sirop de porumb din ketchup, muştar şi tot felul de alte sosuri, de cazeina din brânzeturi şi iaurturi, dar mai ales de toată gama de sucuri “naturale” din comerţ şi de mezeluri, hrana zilnică a românului, ce ies complet din discuţie.

O alimentaţie incorectă are efecte dramatice asupra sănătăţii, dovadă stau bolile secolului ce au drept cauză exclusiv alimentaţia defectuoasă. Iar gusturile se cultivă, se educă chiar şi la o vârstă înaintată. Uneori este suficient să înţelegem beneficiile unui aliment şi necesitatea lui pentru a-i accepta gustul şi chiar a începe să-l îndrăgim.

O dată ce noi părinţii modificăm modul de a ne hrăni, prin puterea exemplului, implicit avem grijă de sănătatea copiilor noştri. E adevărat că, în general, cutumele alimentare se tot schimbă, din diverse raţiuni economice, politice sau de altă natură şi că tot ceea ce consideram a fi sănătos acum 30 de ani, azi nu mai este, cum probabil nici peste câţiva zeci de ani alimentele lăudate acum nu vor mai fi, însă niciodată consumul preponderent de alimente naturale, neprocesate, în combinaţii cât mai simple şi mai corecte nu va fi blamat.

Schimbându-vă obiceiurile alimentare, vă schimbaţi întreaga viaţă! Nu este deloc complicat, din contră! Totul va deveni mult mai simplu! Vă doresc succes!