Mituri şi adevăruri despre ouă, carbohidraţi şi mese la ore târzii

Absorbiţi zi de zi de vârtejul vieţii cotidiente, mulţi dintre noi nu au timp să se informeze în absolut orice domeniu. În speţă, cel al nutriţiei.

Aşa se face că, ajungem să dăm crezare, în anul 2014, unor idei vechi despre alimentaţie şi diete, rămase  moştenire de la generaţiile anterioare.

Recomandări

3 mituri sexuale spulberate: sarcina vs. menstruaţia, filmele porno şi femeile, mărimea vs. satisfacţie

Mituri despre hapciu şi tuse

Ouăle nu sunt bune pentru inimă?

Ei bine, ouăle conţin, într-adevăr, o cantitate deloc neglijabilă de colesteol, care se găseşte în gălbenuş (circa 211 mg în cazul unui ou mare). Însă acest lucru nu înseamnă, că ouăle ar trebui evitate neapărat pentru a ne proteja sănătatea inimii.

Specialiştii americani susţin că persoanele sănătoase pot consuma un ou pe zi fără nici un risc. Penny Kris-Etherton, profesor în cadrul Penn State University, susţine că dacă ne raportăm la catitatea totală de grăsimi, şi deci colesterol, pe care o consumăm zilnic, cea provenind de la un singur ou nu înseamnă mai nimic.

În plus, atunci când cantitatea de colesterol consumată depăşeşte cu puţin nevoile organismului, acesta pur şi simplu nu mai produce el însuşi colesterol pentru a compensa. Prin comparaţie, grăsimile trans şi cele saturate sunt cu mult mai periculoase pentru sănătate, iar un ou de dimensiuni mare conţine 2 grame de grăsimi saturate (10 procente din doza zilnică permisă) şi 0 grăsimi trans.

Carbohidraţii ne îngraşă?

Contrar teoriilor lansate de autorul celei mai celebre diete, Dr. Atkins, carbohidraţii nu ne îngraşă, susţine Jean Harvey-Berino, directorul catedrei de nutriţie şi ştiinţă alimentară din cadrul University of Vermont, Statele Unite. “Ne îngrăşăm pentru că mâncăm prea multe calorii, punct!”, avertizează acesta, atrăgând totuşi atenţia că în privinţa carbohidraţilor rafinaţi, precum pâinea albă, gogoşile sau pastele trebuie să fim atenţi în continuare.

Însă dacă eliminăm din alimentaţie carbohidraţi sănătoşi, precum cerealele integrale, fasolea, fructele şi legumele, ne privăm oganismul de cele mai sănătase surse de energie, nutrienţi esenţiali şi fibre.

“Dietele sărace în carbohidraţi sunt foarte restrictive. Desigur, orice plan alimentar care limitează mâncatul conduce la o slăbire uimitoare în primă fază”, atrage atenţia dr. Harvey-Berino, explicând mai apoi că după un an sau chiar 3 în care s-au tot ţinut astfel de diete, rezultatele nu vor mai apărea. Asta deoarece adepţii acestui tip de dietă au tendiţa de a slăbi rapid în primele săptămâni, după care se îngrasă la loc în decurs de maximum 3 ani, comparativ cu adepţii dietelor sărace în grăsimi. Pentru ca dieta Atkins să dea roade, trebuie să depăşeasc stadiul de dietă şi să devină un stil de viaţă.

Ne îngrăşăm mai tare dacă mâncăm noaptea?

Cei mai mulţi dintre noi credem că un sandwich consumat noaptea se depune pe şolduri în strat mult mai gros decât dacă am consuma acelaşi sanwich ziua, iar caloriile ajunse în organism pe timpul nopţii sunt mai nocive decât cele din timpul zilei.

“Caloriile sunt calorii. Nu contează dacă le consumi ziua sau noaptea, importantă este cantitatea totală a acestora”, susţine John Foreyt, doctor în medicină şi directorul Centrului de Cercetare în domeniul Medical de la Baylor College of Medicine. Pe lângă numărul de calorii consumate zilnic şi mişcarea pe care o facem este importantă pentru a preveni îngrăşarea.