Miturile educaţiei alimentare

“Ia cu pâine, că altfel nu te saturi!” Nu-i aşa că aţi auzit cel puţin un bunic spunând această frază? Informaţia e cât se poate de eronată şi contribuie la o greşeală majoră în educaţia alimentară, dacă e fixată în mintea unui copil. Dar mai sunt şi alte multe greşeli alimentare frecvent folosite de români.

Dacă vreţi să deveniţi medici, faceţi Facultatea de Medicină. Dacă vreţi să deveniţi mecanici auto, urmaţi o şcoală profesională. Aşadar, pentru orice lucru învăţaţi. Dar mâncaţi de 5 ori pe zi şi la şcoală nu există nici măcar o oră de nutriţie. Paradoxal, nici măcar Facultatea de Medicină nu are în prezent un modul complet de nutriţie, deşi ar fi esenţial.

Şi cum vă alegeţi mâncarea după alte criterii în afară de preţ? În copilărie, alegerile alimentare le fac părinţii, care, cel mai probabil, nu au urmat un curs de nutriţie. De la 9-10 ani, copilul are capacitatea să aleagă singur ce fel de mâncare îi surâde. Dar alegerile se fac pe baza experienţei alimentare din prima copilărie şi pe baza gustului extraordinar de bun.

Recomandări

Alimente la fel de periculoase ca țigările. Ce să eviți când mergi la supermarket

Băutura „secretă” a centenarilor. În ce cantitate se bea, de fapt, pentru a ajunge la 100…

Iar în prezent, industria alimentară a inventat gusturi atât de bune şi atât de nenaturale, încât în primul rând e greu să le rezistaţi şi în al doilea rând e sigur că vă îmbolnăviţi la consum regulat de alimente care nu au nici o legătură cu natura.

În copilărie, mama sau bunica creează de obicei anumite comportamente alimentare bazate pe o tradiţie populară care, nu se ştie cum, a fost vehiculată ani de zile. Din nefericire, aceste comportamente nu au nici o logică şi, de cele mai multe ori, sunt nocive.

Obiceiuri rele, obiceiuri bune

Cu siguranţă aţi auzit: “Ia cu pâine, mamă, că nu te mai saturi!” De obicei, acesta este îndemnul când serviţi o specialitate care conţine carne. Dar carnea nu se combină cu pâinea. Este modalitatea cea mai rapidă de a vă îngrăşa. Nu suntem construiţi să acceptăm simultan glucidele şi proteinele din carne. Acestea îşi împiedică digestia una alteia. Rezultă un tranzit intestinal lent, constipaţie şi o digerare incompletă a hranei.

La persoanele predispuse genetic, digerarea incompletă a mâncării, în mod repetat, duce la cancer de colon. Aşadar, nu doar dacă mâncaţi fast food sau tone de carne sunteţi predispuşi la cancer de colon, ci şi dacă luaţi frecvent o masă de carne cu pâine, paste sau cartofi. Carnea se combină doar cu legume. Apoi aşteptaţi cel puţin 2 ore până când luaţi o masă plină de carbohidraţi, absolut esenţiali pentru creier, dar şi pentru protecţia tuturor metabolismelor din organism.

Cartofii, pastele, pâinea de preferinţă integrală, mămăliga se combină optim cu leguminoase. Adică mâncaţi fasole, preparată cum vă doriţi, cu o porţie generoasă de pâine integrală sau cu mămăligă. Combinaţi pastele, de preferinţă din grâu dur, cu boabe de porumb, mazăre, fasole roşie, suc de roşii şi condimente. O combinaţie permisă între carbohidraţi şi grăsimi este cea dintre pâinea integrală, unt şi gem natural.

Cel mai bun unt este cel cu 82% grăsime, aşadar nu vă feriţi de acest produs pe motiv că vă îngraşă. Dimpotrivă, vă oferă toate vitaminele liposolubile esenţiale pentru un sistem imunitar puternic. În plus, untul este singura grăsime animală saturată care nu descarcă în exces săruri biliare, care ar putea, de asemenea, creşte riscul de cancer de colon.

Şi faceţi un efort şi preparaţi-vă gemuri acasă, cu zahăr brun, pentru că sunt pline de fibre şi vă bucuraţi de ele toată iarna. Majoritatea gemurilor din comerţ sunt pline de conservanţi şi coloranţi.

Băuturi bine alese
Să revenim însă la alte mituri din popor, de care, din păcate românii abuzează. Nu-i aşa că aţi auzit des şi: “Beau o cafea tare, fără zahăr, să mă trezesc”. Nu prea are legătură cu realitatea. O cafea tare şi dulce vă trezeşte mai rapid pentru că introduce zahăr cu absorbţie rapidă în corp. În felul acesta, creşte secreţia de insulină, dar creierul primeşte hrană – se hrăneşte doar cu zahăr. Cofeina e bună pentru stimularea funcţiei nervoase, dar cel mai rapid vă trezeşte zahărul sau ceva dulce.

Dacă aveţi deja un copil, cu siguranţă aţi auzit femei mai în vârstă care vă recomandă să beţi bere ca să sporiţi lactaţia. Dacă ascultaţi acest sfat, veţi constata că producţia de lapte scade în loc să crească, iar explicaţia este simplă.
Berea, mai mult decât orice alt alcool, creează un mediu intern acid, adică sângele şi limfa devin acide când acestea trebuie de fapt să fie alcaline. Rinichii încep să lucreze cu forţă ca să alcalinizeze mediul intern şi astfel produc urină în exces.

Este motivul pentru care după ingestia unei beri veţi urina foarte mult. Dar, ca să producă urină, rinichii au nevoie de apă şi vor extrage apa din toate locurile din organism, inclusiv din materiile fecale. Însă o mamă care alăptează are apă din belşug în laptele pe care îl produce, apă care va fi extrasă. Aşadar, producţia de lapte va scădea. O altă idee greşită, vehiculată des apropo de alăptat este să nu mâncaţi fructe şi legume pe motiv că vor determina colici beleluşului.

Acest comportament alimentar nu are nici o logică. Fructele şi legumele eventual pot determina probleme pentru mamă, dacă sunt consumate în exces. Copilului nu îi fac nici un rău. Iar prezenţa acestora în alimentaţia mamei vor spori producţia laptelui matern, deoarece conţin apă din belşug.

Delicii dulci, consumate inteligent
Un alt mit care se referă la fructe este următorul: “Mănâncă şi altceva decât fructe că acestea nu înseamnă mâncare”. Oare? Fructele sunt esenţiale pentru o viaţă bună şi lungă. Ca să absorbiţi optim vitaminele şi mineralele, fructele trebuie să constituie o masă în sine, deci nu vor fi combinate cu un alt aliment. După o masă de fructe, următoarea masă se ia după aproximativ 2 ore.

În felul acesta, vă asiguraţi optimul de antioxidanţi necesari corpului uman. Sunt alimentele pe care specia umană le-a consumat de la apariţia pe pământ, iar pentru acestea suntem extrem de bine adaptaţi. Dacă le consumaţi în sezon, beneficiile devin maxime. Vă mai puteţi bucura de antioxidanţii din fructe în timpul anotimpurilor reci, dacă le congelaţi.

Gemurile fără zahăr menţin o parte din antioxidanţi şi sunt surse excelente de fibre alimentare, esenţiale pentru un tranzit alimentar corect.

Şi compoturile de fructe naturale sunt o sursă de fibre. Fructele proaspete sau decongelate, gemurile, compoturile constituie mese de sine stătătoare, care nu doar vă asigură  necesarul de fibre şi antioxidanţi, ci se constituie şi ca hrană ideală pentru creier.

Aşadar, oamenii deştepţi mănâncă fructe şi nu tratează aceste alimente drept deserturi care trebuie consumate rar. E necesar să ştiţi un lucru important despre fructe. Nu le alegeţi pe cele de supermarket care au fost tratate chimic excesiv. Motivul?

Acestea nu sunt o sursă de antioxidanţi, ci de prooxidanţi. Cu alte cuvinte, nu au nici o legătură cu fructul dintr-un copac care nu a fost stropit şi nici hrănit cu substanţe chimice zilnic.

Sfaturi utile
-Laptele întârzie digestia oricărui aliment, deci nu îl combinaţi cu altceva.
-Nu se combină mai multe feluri de proteine. Deci evitaţi mesele care conţin brânzeturi, carne şi ouă, cum ar fi lasagna.
-Pâinea nu se combină cu preparatele din carne şi nu doar pentru că vă îngraşă.

-Dulciurile vă pun creierul în mişcare, dar vă distrug pancreasul. Aşadar, ca să vă mulţumiţi şi creierul şi pancreasul, consumaţi fructe dulci şi cereale integrale, înglobate în pâine. Deci pâinea nu prosteşte, aşa cum cred cei mai mulţi dintre români.
-Fructele ar trebui să fie o masă de sine stătătoare, deci nu un desert, aşa cum îl consideră mulţi. Fructele dulci nu vă îngraşă, dacă aveţi o minimă activitate fizică. Spre exemplu, o pară dulce poate fi consumată fără probleme inclusiv de un diabetic.

-Alcoolul nu se bea nici înainte, nici în timpul şi nici după masă. Ca să fie bine tolerat, se bea doar între mese. Aceeaşi regulă este valabilă şi pentru apă. Deci “Ia un pahar de apă după masă” este doar o găselniţă proastă pentru că apa diluează sucurile gastrice, care trebuie secretate optim, iar alcoolul le distruge.

Citeşte şi: Compromisuri care nu strică dieta

Cum facem din murături şi zacuscă preparate sănătoase?

În copilărie se ţin cure de slăbire?