În ultimii ani ni s-a indus permanent ideea că proteinele sunt numai „lapte și miere”, că fac minuni pentru musculatură și ne ajută să slăbim, pentru că țin de foame. E adevărat, proteinele sunt de ajutor, dar asta nu înseamnă că trebuie să cădem în extrema exceselor. Ce-i prea mult strică (și îngrașă), inclusiv ce e bun!
Dacă nu tragi de fiare la sală în fiecare zi, cu siguranță nu ai motive să abuzezi de alimentele bogate în proteine, cum ar fi carnea, ouăle, iaurtul, brânza de orice fel, laptele sau peștele. În cazul unui adult obișnuit, necesarul zilnic de proteine este de 0,83 grame per kilogram corp, potrivit European Food Safety Authority. Dacă ai 60 de kilograme, asta înseamnă că necesarul tău proteic este de 50 de grame/zi.
Știi câte grame de proteine are o porție de 200 de grame de piept de pui la grătar? Puțin peste 45 de grame. Dacă îi alături 200 de grame de piure de cartofi cu lapte, adaugi încă 4 grame de proteine. Deci aproape 50 de grame de proteine. Și asta numai la masa de prânz!
Dacă la micul dejun mănânci un ou fiert și o bucată mică de brânză telemea de 50 de grame, adaugă încă 15 grame de proteine celor de mai sus și obții un total de 65 de grame, care deja depășește cantitatea zilnică recomandată.
În dieta săracă în proteine, alimentele de origine animală trebuie reduse cantitativ, spre minimum, iar în cazul celor procesate, de tip mezeluri, evitate cu totul.
Asta nu înseamnă că nu trebuie să consumi deloc carne, ouă sau brânză. Din contră! Sunt importante și trebuie să se regăsească în meniul tău zilnic, doar că în cantități mult mai mici decât ești obișnuit.
De exemplu, în locul unei bucăți de 200 de grame de carne, vei alege una de 100 de grame și o garnitură compusă din mai multe legume și carbohidrați de calitate.
În dieta săracă în proteine sunt indicate alimente precum:
Atenție la leguminoase! Fasolea, mazărea, lintea conțin multe proteine. La fel și produsele din soia (tofu, tempeh, lapte etc.), intens consumate în perioada postului.
Laptele, iaurtul, brânza, nucile, migdalele, fisticul, semințele de in, chia sau cânepă sunt, la rândul lor, surse bogate în proteine, deci atenție la cantitate!
Consumul excesiv de proteine poate avea consecinţe nefaste asupra sănătăţii tale, mai ales dacă urmezi un astfel de regim pe termen lung.
Dietele care promovează consumul crescut de proteine ar putea avea succes, dar asta doar pe termen scurt. Excesul de proteine este depozitat, de regulă, sub formă de grăsime în corp, ceea ce duce, treptat, la creştere în greutate.
Un studiu a arătat că îngrăşarea este deseori asociată cu dietele în care carbohidraţii sunt înlocuiţi cu proteine.
Consumul excesiv de proteine ar putea agrava afecţiuni preexistente ale rinichilor, din cauza efortului intens pe care aceste organe trebuie să îl depună pentru a filtra toxinele şi azotul produs de aminoacizi.
Un studiu a arătat că persoanele obeze care au urmat timp de 2 ani o cură de slăbire bogată în proteine dar săracă în carbohidraţi au prezentat valori enzimatice îngrijorătoare în comparaţie cu persoanele care au urmat o dietă săracă în grăsimi.
Excesul de proteine din carne poate duce la apariția nisipului sau pietrelor la rinichi, care se manifestă prin dureri în zona lombară și în flancuri (lateral). De asemenea, consumul excesiv de carne și mezeluri bogate în proteine dar și colesterol este asociat cu un risc mai mare de inflamații, infertilitate, boli de inimă, accident vascular și cancer colorectal, de prostată sau de sân.
Cu cât mănânci mai multă carne, cu atât riscul să duci lipsă de vitamine importante (din fructe, legume) este mai mare. De exemplu, vitamina C joacă un rol important în producția de colagen, o proteină esențială pentru frumusețea pielii, părului, unghiilor și oaselor. Lipsa de vitamina C se poate asocia cu piele foarte uscată, aspră, dar și păr corporal crescut în zone neobișnuite, cum ar fi pe sâni, bărbie etc.
Excesul de proteine poate duce la cetoză, un proces metabolic prin care corpul trece de la consumul de zahăr, la consumul de grăsime, pentru a produce energie, fenomen care sporeşte producţia unor substanţe chimice care favorizează respiraţia urât mirositoare.
Periajul dentar şi folosirea aţei dentare nu sunt de ajuns pentru a elimina acest disconfort. Creşterea consumului de apă, guma de mestecat şi spălatul mai des pe dinţi pot, în schimb, să amelioreze mirosul neplăcut al gurii.
Dietele bogate în proteine şi sărace în carbohidraţi şi fibre ar putea creşte riscul de constipaţie sau, din contră, de diaree.
Persoanele care consumă multe produse lactate, carne de pui, de porc sau peşte constată frecvent că au tulburări gastrointestinale.
Pentru a evita constipaţia şi diareea, se recomandă consumul a minimum 2 litri pe apă zilnic, evitarea prăjelilor şi a băuturilor care conţin cafeină şi includerea fibrelor în regimul alimentar (fructe, legume proaspete, cereale integrale).