Nectarina, brugnona, piersica, iată trei fructe înrudite. Nectarina şi brugnona sunt soiuri de piersici care în decursul anilor au suferit anumite mutaţii.
Fruct de vară, care potoleşte setea, nectarina trebuie mâncată de preferinţă cu tot cu pieliţa care o acoperă şi care este bogată în nutrienţi. Prin textura sa plăcută, nectarina este revigorantă, având un conţinut de apă substanţial. În fruct sunt prezente vitamine, B1, B3, B5, B6, B9, C, K, provitamina A (mai ales sub forma betacoretenului), fibre alimentare şi antioxidanţi. Nectarina este bogată în potasiu, conţine fier, cupru, fosfor, magneziu, zinc şi calciu.
Compuşi fenolici antioxidanţi. Principalii antioxidanţi din nectarine sunt compuşi fenolici. Vitamina C (nu curăţaţi fructul fiindcă acolo este concentrată) şi carotenoidele contribuie, de asemenea, la activitatea antioxidantă.
Despre carotenoide. Aceşti antioxidanţi previn unele tipuri de cancer. Principalele carotenoide sunt betacriptoxantina şi betacarotenul (pe baza căruia în organism este sintetizată vitamina A).
Alte carotenoide sunt luteina şi zeaxantina, eficiente în anumite patologii oftalmologice, cum ar fi cataracta. De asemenea, ele întăresc rezistenţa pielii în faţa arsurilor solare.
Nectarina are un indice de saţietate ridicat. Dintre fructele de tip drupă (cu un singur sâmbure tare), nectarinele conţin vitamina C: 20 mg la 100 g. O porţie de nectarină proaspătă, adică un fruct de dimensiuni medii, acoperă între 3 şi 9 % din necesarul zilnic de fibre alimentare. La fructul decojit, acest aport este considerabil redus.
Intensitatea coloristică a coji nu este un indiciu privind maturitatea nectarinei. În funcţie de varietate, nuanţa acesteia variază de la roz la roşu-închis.
Un fruct de calitate este uşor moale, parfumat, cu coaja netedă, fără pete. Rareori putem găsi nectarine bine coapte în marile magazine. De aceea, lăsaţi-le câteva zile la temperatura camerei, pentru a se mai coace înainte de a le mânca. Cumpăraţile-le mai degrabă de la piaţă.
Crudă, ca atare, este parfumată şi potoleşte setea. Pentru a beneficia de toţi nutrienţii, mâncaţi-o cu tot cu coajă.
Nectarinele pot fi păstrate câteva zile la temperatura camerei, în funcţie de gradul de maturitate. Ţinute la frigider îşi pierd savoarea.
O nectarină (circa 100 de g) vă oferă:
Un studiu american a demonstrat că activitatea antioxidantă variază considerabil de la un soi de nectarină la altul (albe, galbene, portocalii sau roşii) şi, de asemenea, în funcţie de gradul de maturizare. În general, carotenoidele sunt concentrate mai degrabă în coajă decât în pulpa fructului, iar conţinutul lor creşte mult pe măsura coacerii. Reţineţi că aceste substanţe, printre care şi betacarotenul, sunt mai bine absorbite în organism dacă este ingerată concomitent şi o cantitate mică de lipide (grăsimi).
Sursa: cartea 200 de alimente care ne vor binele, autor Jean-Marie Delecroix, editura Rao.