Ocolul Pământului într-o zi de dietă. Reguli generale

Dieta mediteraneană, dieta asiatică, celebra dietă a franţuzoaicelor mereu în formă…Pare că toate femeile aparţin unui popor care le-a lăsat moştenire tradiţii culinare pentru sănătatea şi frumuseţea corpului lor. Toate, mai puţin româncele.

Cu siguranţă ştiţi că în fiecare zi medicii confirmă o creştere a bolilor de inimă, a cazurilor de diabet sau de obezitate, iar cancerul rămâne duşmanul neînţeles. În România cu atât mai mult!

E timpul să ne construim o cultură proprie şi să ne educăm copii pentru continuarea ei. Proces anevoios ce necesită timp, dar înainte de a cere timp trebuie să ne răspundem la câteva întrebări care să aducă puţină lumină: “Ce mănâncă ceilalţi şi noi nu?”, „Ce catalogăm bun şi ce numim rău din dieta lor?” şi mai important, „ce mâncăm noi şi ce contribuie (din dieta noastră) la problemele noastre fizice şi psihice?”.

Recomandări

Alimente la fel de periculoase ca țigările. Ce să eviți când mergi la supermarket

Băutura „secretă” a centenarilor. În ce cantitate se bea, de fapt, pentru a ajunge la 100…

În primul rând, atunci când ne uităm în curtea vecinului ar fi sănătos să nu observăm doar deserturile minunate, pastele, pizza şi fast-food. Apoi, dacă examinăm dieta globală o să constatăm că este compusă din multe diete care, totuşi, conţin în mare parte aceleaşi alimente. Fie că eşti în Spania, Minnesota, Bucureşti sau Paris, meniul are în componenţa sa carne de pasăre, de vită, de porc, peşte, lactate, cereale, nuci, fructe, legume, etc.

Marea curiozitate apare abia atunci când înţelegem că “nu contează atât de mult ce mâncăm, ci contează cum mâncăm”, adică mentalitatea din jurul culturii culinare. Aici începe şi diferenţa.

Cobori din avion şi cum ai păşit pe pământ spaniol, grecesc, francez rămâi uimit: oamenii ăştia despre care tot spunem că sunt mult mai relaxaţi şi mai detaşaţi de problemele cotidiene consideră momentul mesei un anume prilej de bucurie, relaxare, savoare. Chiar şi când mănâncă, ei sărbătoresc.

Dacă pentru cei mai mulţi dintre noi, asemenea americanilor, multe ore în jurul unei mese înseamnă, de la sine, mai multă mâncare, pentru ei înseamnă, din contră, a mânca mai încet pe principiul “cu cât mănânci mai încet, cu atât mănânci mai puţin”. Creierul tău are nevoie de circa 20 minute pentru a înţelege că stomacul este plin, iar dacă mănânci repede vei adăuga inutil multe produse în cele 20 de minute în care nu există „cineva” care să te atenţioneze.

Popoarele mediteraneene acordă unei mese în jur de două ore sau chiar mai mult şi, da! mănâncă mult mai puţin decât noi. Ei savurează, gustă, experimentează bucată cu bucată.

Oamenii care trăiesc în Scandinavia, Asia, Africa, Franţa nu mănâncă între mese sau dacă da foarte puţin, renunţând astfel (în mare parte) la produsele de patiserie, bomboane, zaharuri, sucuri, adică în mare tot ce contribuie la creşterea în greutate.

Din Asia până în Africa, din Orientul Mijlociu la Marea Mediterană dimensiunile porţilor de mâncare sunt mai mici decât în farfuria americană şi cea românească.
În cartea “De ce franţuzoiacele nu se îngraşă”, Mireille Guiliano aminteşte că acestea merg pe jos până la brutărie, măcelărie sau taraba cu legume şi nu îşi parchează niciodată maşina aproape de uşa de la intrarea supermarketului- vă sună cunoscută atitudinea pe dos?

Şi ele, doamnele din oraşele nostalgice franţuzeşti se plimbă pentru forma picioarelor, pentru forma abdomenului, dar şi ca exerciţiu pentru minte- e timpul lor dedicat pentru a se relaxa, a se gândi, a visa şi a privi cerul.

Sursa: WebMD

Citeşte şi: Dieta mediteraneană, cea mai bună dietă pentru creier