Un necaz nu vine niciodată singur, pe lângă numărul mare de îmbolnăviri la nivel mondial la 1 iunie 2020, conform Universităţii John Hopkins erau înregistrate 6.040.609 cazuri de infecţie cu virusul Sars-Cov-2 şi 370.657 de decese survenite în urma complicaţiilor date de acest virus nou, prăbuşirea economiei – domenii precum turismul, organizări de evenimente etc au îngheţat, numărul oamenilor care au rămas fără loc de muncă este îngrijorător, numărul cazurilor de violenţă domestică a crescut, la fel şi numărul de cazuri de abuzuri asupra copiilor. Evident, unele persoane şi-au înnecat amarul în băuturi alcoolice, altele în mâncare. Am aflat mai multe detalii despre tulburările alimentare în pandemie de la congresul NutriTerra organizat de Facultăţii de Farmacie, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti
Aşa cum era de aşteptat izolarea la domiciliu a însemnat sedentarism şi mai multă mâncare consumată. Iată concluziile specialiştilor implicaţi în congresul NutriTerra
Impactul Covid 19 asupra dietei s-a concretizat în preparate ultra-procesate, conserve – multe dintre ele bogate în aport energetic şi sărace în nutrienţi – precum şi hrană pentru confort psihic precum chipsuri, ciocolată, îngheţată şi alcool. S-au consumat mai multe produse de panificaţie, mai multe preparate comandate de la restaurante de tip fast-food. În acelaşi timp, din cauza izolării la domiciliu, timpul dedicat activităţii fizice a scăzut. Ca urmare au apărut manifestări precum stresul, anxietatea, plictiseala, dereglări ale somnului.
„Cercetătorii studiază intens aceste comportamente şi efectele lor. Există studii în plină desfăşurare – ca, de exemplu, ”Efectele izolării Covid 19” asupra comportamentului copiilor cu obezitate din Verona, Italia – care evidenţiază că timpul petrecut în faţa ecranelor a crescut cu ~5 ore/zi (UNICEF avertizează asupra acestui aspect în ce îi priveşte pe copii), la fel şi aportul de carne roşie, băuturi dulci şi chips-uri”, avertizează Prof. Dr. Sacheck, Director al Departamentului de ”Ştiinţe pentru exerciţii fizice şi nutriţie”, Institutul Milken, Şcoala de Sănătate Publică, Universitatea George Washington.