Delicios, dar şi controversat, porumbul poate fi consumat ca atare, congelat sau conservat. Există numeroase produse derivate din porumb: făină, tărâţe, feculă, ulei sau sirop. Iată ce avantaje are pentru sănătate!
Un aliment bogat. Porumbul conţine proteine, glucide, fibre, minerale ( fosfor, magneziu, fier, zinc, mangan, cupru) şi vitamine (B1, B2, B3, B5 şi B9).
Util pentru tiroidă. Atenuează funcţionarea tiroidei, fiind deci indicat în caz de hipertiroidie.
Fără gluten. Persoanele cu intoleranţă la gluten pot consuma porumb, iar asta pentru că, spre deosebire de grâu, nu conţine această substanţă.
În general, porumbul are reputaţia că ajută funcţionarea inimii şi a sistemului digestiv, fiind cunoscut, totodată, pentru proprietăţile sale diuretice.
100 g de porumb dulce în conservă acoperă 28% din necesarul zilnic de glucide, 8 % din cel de vitamina B3, 9% din cel de vitamina B5, 10% din cel de vitamina B9, 7% din cel de fosfor, 4% din cel de magneziu şi 14% din cel de sodiu. Firele de ştiulete, numite mătase, pot fi folosite sub formă de ceai în caz de retenţie de apă, hipertensiune, calculi renali şi biliari.
Porumbul este disponibil sub diverse forme: tărâţe, făină, feculă, mălai, tortilla, ulei, sirop etc. Alegeţi ştiuleţii care au boabele ferme. Există şi porumb albastru sau purpuriu. Orientaţi-vă spre porumbul nemodificat genetic, integral şi bio.
Boabele ca atare: lăsaţi-le la înmuiat o noapte în apă înainte de a le găti. Pentru a deveni mai uşor digerabile, adăugaţi în apă puţin bicarbonat de sodiu (nu derivat din petrol). Din boabele uscate poate fi preparat un ceai pentru întărirea rinichilor. Există numeroase preparate tradiţionale pe bază de porumb: mămăligă, tortilla, floricele de porumb, porumb fiert sau copt.
Siropurile de porumb pe bază de de glucoză pură sau de amestec de fructoză ( 42% până la 90%) şi glucoză sunt de evitat, deoarece au un index glicemic foarte ridicat ( de până la 115).
În plus, siropul din fructoză şi glucoză trimit către creier un slab semnal de saţietate, amânând deci momentul în care ne simţim sătui. Aceste siropuri sunt folosite în industria agroalimentară, îndeosebi la fabricarea băuturilor răcoritoare dulci, cu consecinţele pe care le cunoaştem deja, înseosebi în Statele Unite ( diabet, obezitate etc.)
Ştiuletele praspăt va fi consumat rapid. Boabele pot fi păstrate câteva luni, în pungi închise ermetic, la adăpost de lumină şi umezeală.
100 de g de porumb dulce
Datorită amidonului conţinut, porumbul contribuie la prevenirea cancerului de colon, reglând nivelul florei intestinale. Un studiu în care au fost comparate patru cereale (porumb, grâu, ovăz, orez) a demonstrat că porumbul are cea mai intensă activitate antioxidantă. Uleiul de porumb conţine antioxidanţi de tipul tocoferolului ( vitamine E), fiind bogat înseosebi în gamma- tocoferol. Introducerea uleiului de porumb într-o alimentaţie normală şi echilibrată reduce nivelul de colesterol nociv.
După unele păreri, porumbul trebuie consumat cu moderaţie. Pe de-o parte, este unul dintre cele mai poluate alimente, mai ales în ţările lumii a treia. Pe de alta, la fel ca şi grâul a fost substanţial modificat prin selecţie ( fără a mai vorbi despre porumbul modificat genetic).
„Proteinele porumbului au fost modificate, îndeosebi din motive de rentabilitate şi de performanţe ale culturilor, şi nu mai sunt uşor digerabile pentr u unii oameni: de altfel, prepararea termică schimbă structura proteinelor, care devin nocive’’, spune Dr Seignalet. Medicul susţine interzicerea fulgilor de porumb, a floricelelor şi a boabelor de porumb dulce şi făinos.
De astfel, se bănuieşte că grâul şi porumbul contribuie la agravarea unor tulburări ca artrita, artroza, cariile dentare, scleroza în plăci, diabetul, depresia, maladia Crohn. Urmeză a fi efectuate studii în acest sens.
Sursa: cartea 200 de alimente care ne vor binele, autor Jean-Marie Delecroix, editura Rao.