Prof. dr. Mircea Diculescu: „Obiceiurile alimentare nesănătoase din Occident duc la boli inflamatorii intestinale, din ce în ce mai des întâlnite la români”

Problemele digestive sunt o problemă des întâlnită în timpurile noastre. Mai mult de o treime din persoane se adresează medicului de familie pentru probleme ale aparatului digestiv. ”Problemele pe care le considerăm gastrice, adică stomacale, se referă mai mult la o problemă care ţine de abdomen, mai curând de intestinul gros decât de stomac”, explică prof. dr. Mircea Diculescu,  medic primar gastroenterolog, şef clinică Gastroenterologie 2, Institutul Clinic Fundeni. Am dezvoltat subiectul şi vă vom prezenta o serie de interviuri pe această temă cu reputatul medic.

CSÎD: Ce probleme de sănătate au românii de obicei în sfera intestinală?

Prof. Dr. Mircea Diculescu: Bolile inflamatorii intestinale sunt nişte probleme de sănătate importante ce afectează foarte mult calitatea vieţii. Cu alte cuvinte, omul suferă foarte mult din cauza acestor boli, dar care, în principiu, nu au un caracter evolutiv. Pe scurt, nu pot să evolueze spre alte boli mai grave, cum ar fi cancerul.
Prin inflamaţie înţelegem un înţelegem un proces de apărare a organismului. Bolile inflamatorii intestinale sunt o problemă serioasă în ţara noastră din cauza că am început să avem obiceiuri de viaţă nesănătoase. Din păcate, multe dintre ele importate din Occident şi care favorizează creşterea frecvenţei acestor boli în România. Frecvenţa acestor boli, până în urmă cu 10-15 ani, era foarte redusă în ţara noastră şi ne clasificăm în ultimele ţări din Europa legate de frecvenţa acestor boli.
Bolile inflamatorii intestinale sunt: boala Crohn şi rectocolita ulcero-hemoragică, adică boli care afectează fie doar colonul – rectocolita ulcero-hemoragică, fie atât colonul, cât şi intestinal subţire.

Recomandări

Interviu cu Prof. dr. Mircea Diculescu: „Regimul alimentar determină majoritatea tumorilor”

5 mituri despre gazele intestinale

Diareea  – un simptom comun al bolilor inflamatorii intestinale

CSÎD: Ce simptome au aceste boli?
Prof. Dr. Mircea Diculescu: Aceste boli se manifestă de cele mai multe ori prin diaree. Cu alte cuvinte, în momentul în care există inflamaţie la nivelul colonului sau intestinului, omul va avea scaune mai frecvente. În rectocolita ulcero-hemoragică se produc hemoragii şi noi găsim sânge în scaun. Sigur că în acest moment, noi ne speriem şi ne ducem la medic. Din punctul nostru de vedere, este o situaţie favorabilă pentru că noi ne vom duce la doctor şi atunci doctorul va avea posibilitatea să pună un diagnostic corect şi să ne dea tratamentul care să controleze boala.
Boala Crohn, dat fiind faptul că nu întotdeauna se manifestă prin sânge, ci doar prin crampe abdominale, dureri abdominale, ne ducem mai des la toaletă,  eventual scădere în greutate, atunci mersul la doctor este mult mai târziu decât momentul optim pentru a pune un diagnostic corect şi pentru un tratament corect.Din nefericire, scaune frecvente, dureri abdominale, disconfort, senzaţie de jenă şi stări de balonare pot să apară şi în tulburările funcţionale intestinale. Asta înseamnă că semne şi simptome asemănătoare pot să fie şi în boli care antrenează o suferinţă a pacientului, dar nu sunt de o gravitate şi de o evolutivitate importantă, dar şi de boli care pot să aibă un caracter de evolutivitate sau de complicaţie.

Boli intestinale frecvente la români – boala Crohn şi rectocolită ulcero-hemoragică

CSÎD: Care dintre cele două boli inflamatorii intestinale este mai frecventă?
Prof. Dr. Mircea Diculescu: Din nefericire, în clipa de faţă, datele pe care le avem arată că rectocolita ulcero-hemoragică ce era în urmă cu 10-15 ani de departe cea mai frecventă, începe să fie depăşită în zone puternic occidentalizate, ca de exemplu Bucureştiul şi vestul ţării, adică Timişoara, Oradea, Cluj, boala Crohn începe să depăşească rectocolita ulcero-hemoragică. Nu e bine să ai niciuna din aceste boli. Timpul în care noi punem un diagnostic corect de rectocolită ulcero-hemoragică este de aproximativ 6 luni în medie, în timp ce diagnosticarea bolii Crohn poate să dureze şi doi ani de zile. Eu nu vorbesc numai de România, ci vorbesc pe plan internaţional. Acesta este decalajul între momentul în care apar primele simptome şi momentul în care explorările care se fac duc la rezultatul unui diagnostic pozitiv.