Sindromul metabolic și rezistența la insulină, un „cuplu” care te poate ucide. Ce regim alimentar trebuie să urmezi pentru a preveni complicațiile

Ce este insulina, când apare rezistența la insulină

Insulina este un hormon esențial secretat de celulele beta din pancreas și implicat în metabolizarea zaharurilor din organism.

Rezistența la insulină apare atunci când, în ciuda faptului că pancreasul produce o cantitate suficientă de insulină, celulele din organism sunt rezistente la efectele acestuia. În această situație, organismul necesită o cantitate mai mare de insulină pentru a-și îndeplini funcțiile specifice, drept urmare pancreasul va produce o cantitate mai ridicată de insulină care în timp se poate epuiza, ajungându-se la diabet de tip 2.

Rezistența la insulină se manifestă în special la nivelul țesuturilor ce depind de acțiunea insulinei pentru transportul intracelular al glucozei: ficat, mușchi și țesut adipos.

Recomandări

25 de întrebări pe care să ți le pui, ca să afli dacă glucoza din sânge…

Semnele care anunță diabetul. 17 simptome de rezistență la insulină și prediabet

Rezultatul rezistenței la insulină este multiplu deoarece acest hormon exercită acțiuni fiziologice asupra metabolismului glucidic, lipidic, proteic și asupra funcției endoteliale.

Ce este sindromul metabolic

Rezistența la insulină este o tulburare metabolică primară care se asociază adesea cu obezitatea și în general este un mediator al sindromului metabolic.

Sindromul metabolic nu este o boală în sine, ci este un cumul de afecțiuni care atunci când acționează împreună își măresc puterea distructivă. Această condiție apare în momentul în care pacientul se confruntă cu 3 dintre următorii factori:

• grăsimea abdominală
• glicemia crescută
• hipertensiune arterială
• trigliceride crescute
• colesterol mărit

Dacă pacientul se confruntă cu cel puțin 3 dintre manifestările care declanșează sindromul metabolic, riscul de a dezvolta boli cardiovasculare, diabet zaharat sau accident vascular cerebral crește exponențial.

Așadar, fiecare dintre bolile asociate sindromului metabolic sunt periculoase, însă împreună devin de-a dreptul amenințătoare.

Atunci când mănânci repede, nu atingi senzația de sațietate la momentul potrivit, deci consumi mai multă hrană decât îți cere organismul, iar acest lucru duce la o fluctuație mare a glicemiei și insulinorezistență, condiție care se asociază cu sindromul metabolic. Practic, glucoza nu este absorbită eficient în celule și se acumulează în sânge, deși pancreasul secretă tot mai multă insulină.

Factorii de risc implicați în sindromul metabolic

• genetici – dar în mare parte instalarea sindromului metabolic depinde de stilul de viață nesănătos
• metabolici și hormonali – profilul hormonal se modifică odată cu înaintarea în vârstă, favorizând depunerile necorespunzătoare de țesut adipos și apariția fenomenului de rezistență la insulină
• mediul – stresul, alimentația nesănătoasă, bogată în grăsimi saturate (bazată pe carne, fast-food sau semipreparate), carbohidrați simpli și sedentarism

Complicații cauzate de sindromul metabolic și rezistența la insulină

• riscul de a dezvolta boli cardiovasculare este de 2-3 ori mai mare la pacienții diagnosticați cu sindrom metabolic
• riscul de a dezvolta diabet zaharat de tip 2 este de 10 ori mai crescut la pacienții cu sindrom metabolic și rezistență la insulină
• risc de a dezvolta steatoză hepatică non-alcoolică (ficat gras)
• risc oncogen – în cazul persoanelor diagnosticate cu rezistență la insulină și sindrom metabolic se mărește riscul de cancer colorectal, mamar și pancreatic
• risc de apnee în somn – oprirea temporară a respirației pe parcursul somnului

În ce constă tratamentul pentru sindrom metabolic și rezistența la insulină

Schimbarea stilului de viată și ajutorul medical specializat sunt doi aliați importanți în lupta care trebuie purtată cu aceste afecțiuni.

Recomandări generale:

• scăderea în greutate
• controlul valorilor glicemice, atât prin dietoterapie, cât și prin tratament medicamentos, dacă e cazul
• creșterea nivelului de activitate fizică
• renunțarea la alcool și fumat
• controlul dislipidemiei printr-o prescripție nutrițională personalizată, dar și tratament specific dacă este cazul
• odihnă – cel puțin 8 ore de somn pe noapte. Important: în cazul în care sindromul de apnee de somn s-a instalat, se recomandă control periodic la medic pentru stabilirea și monitorizarea unui tratament.
• controlul hipertensiunii arteriale atât medicamentos, cât și prin dietoterapie, cu scăderea consumului de sare și a substanțelor cardioexcitante
• controlul stresului – se recomandă zilnic exerciții de respirație și meditația

Regim alimentar pentru sindrom metabolic și rezistență la insulină

ALIMENTE RECOMANDATE

• Carbohidrații sănătoși – fructe, cereale integrale, leguminoase
• Grăsimile nesaturate – nuci, avocado, alune, uleiul de măsline. Atenție! Nu trebuie consumate în exces!
• Proteinele de calitate – linte, năut, mazăre, tofu, ouă, semințe, carne de pui, curcan, iepure sau pește

ALIMENTE DE EVITAT

• Alimentele procesate (chipsuri, margarina, mâncarea fast-food etc.)
• Alimentele bogate în colesterol (carnea de porc, organele de la animale etc.)
• Băuturile carbogazoase și alcoolul

În concluzie, pacienții care se confruntă cu rezistența la insulină și/sau cu sindromul metabolic sunt rugați să nu minimalizeze gravitatea acestor afecțiuni și să se programeze atât la un control medical cât și nutrițional.