Slăbeşte sănătos: Cum se ţine o dietă personalizată de slăbire?

”Înarmată” cu rezultatele tuturor analizelor necesare dietei descrise în episodul anterior şi cu jurnalul alimentar al unei săptămâni am revenit la medicul nutriţionist pentru consultaţia a doua, în care practic medicul mi-a realizat meniul regimului alimentar al primei săptămâni de dietă şi am primit alte îndrumări esenţiale regimului de slăbit.

Am făcut din nou Analiza Compoziţiei Corporale şi mi s-a spus că o voi face la  fiecare consultaţie pentru a urmări modul în care organismull reacţionează la dietă. Astfel medicul nutriţionist analizează mereu cu cât a slăbit pacientul, dacă a slăbit de unde trebuie (din surplusul de grăsime de exemplu), dacă ar fi putut să slăbească mai mult sau nu.

Analizele de sânge realizate i-au confirmat medicului că nu am carenţe sau probleme de sănătate de care ar trebui să ţină cont in cadrul regimului de slăbire.

Recomandări

Cum ajungi să te îngraşi? Şi cum începi să slăbeşti sănătos?

Slăbeşte sănătos: primii paşi către o dietă personalizată de slăbire

V-am explicat ce înseamnă Rata metabolică bazală sau de repaus (RMR) cât şi motivul pentru care este esenţial să o cunoaştem cât mai precis. Eu am aflat astfel că sunt posesoarea unui metabolism leneş, da, din păcate, la o valoare de numai 1229 kcal se poate spune fără nici un dubiu că am un metabolism foarte încet, deci iată încă un motiv pentru care eu mă îngraş foarte uşor.

Dna doctor Mădălina Truică mi-a explicat simplu: un RMR de 1229 kcal înseamna că în mod normal pentru a nu mă fii îngrăşat ar fi trebuit să consum zilnic maxim 1400 kcalorii, în condiţiile unui stil de viaţă sănătos şi activ. Dar eu recunosc că cel puţin în ultimii doi ani NU am fost un model în privinţa alimentaţiei sănătoase şi nici a mişcării.

Cum se realizează meniul unei diete personalizate?

Valoarea metabolismului bazal (RMR) se poate utiliza ca bază minimă pentru un program de dietă, astfel în cazul meu, considerând un stil de viaţă cu un aport redus de mişcare (sau exerciţii fizice), deci adăugând circa 150 kcal pe care le-aş consuma prin efort zilnic ar rezulta (rotunjind) o valoare de maxim 1400 kcalorii pe care organismul meu le poate arde. Deci pentru ca să slăbesc, trebuie să consum mai puţin, iar pentru început medicul mi-a pus ca obiectiv 1.000 de kcalorii per zi.

Este important pentru cineva care ţine un regim de slăbire restrictiv să încerce totuşi, în măsura posibilităţilor, să mănânce totuşi alimentele, mâncărurile care îi plac, deoarece altfel va deveni repede foarte frustrat, se va enerva şi va considera dieta chinuitoare, iar în consecinţă vor creşte şansele de a da greş, pacientul nerespectând dieta.

Am întrebat-o pe dna doctor Mădălina Truică care sunt cele mai importante lucruri de care tine seama când realizează meniul unei diete personalizate, iar dânsa mi-a răspuns:

”Atunci când alcătuiesc o dietă personalizată am un set de criterii de care ţin cont, si anume:
– Rata Metabolică de Repaus
– tipul activităţii fizice şi nivelul acesteia
– afecţiunile medicale
– rezultatele analizelor de sânge
– programul de lucru al pacientului
– caracterul social al meselor
– patternul alimentar
– preferinţele culinare
– motivaţia pacientului în a-şi atinge obiectivul stabilit”

Cu targetul de a consuma zilnic 1.000 de kcalorii într-un mod sănătos dar şi plăcut mi-a scris câteva variante de meniu, împărţind mesele astfel:

– Micul dejun – 300 Kcal – între orele 8.30 – 9.30
– Pranzul – 300 kcal – între orele 13 – 15
– Gustarea de după amiază – 100 kcal – în jur de 16 – 17
– Cina – 300 kcal – între orele 19 – 20

În total am primit 4 variante de mic dejun, 9 variante de prânz sau cină (având aceaşi valoare calorică şi fiind similare ca obicei de consum) şi 4 variante pentru gustare. Toate acestea au fost realizate împreună cu mine, adică ţinând cont de alimentele / mâncărurile pe care prefer să le mănânc de obicei.

Importante în stabilirea meniului nu sunt doar kcaloriile ci şi compoziţia macronutrienţilor din alimente (adică a proteinelor, grăsimilor şi carbohidraţilor), iar medicul ia în calcul aceste elemente în realizarea meselor.

Iată un exemplu pentru o zi:

Mic dejun (300kcal):

• 2 felii subţiri de pâine integrală (2x20g)
• Cremă de brânză (20g)
• Somon afumat (30g)
• Salata verde

Prânz (300kcal):

• Varză călită (350g)
• Cotlet la grătar sau fiert în varza (70g)

Cină (300kcal):

• O pulpă de pui fără piele la cuptor sau grătar (150g)
• Sos tzatiki
• Salată verde cu roşii cherry

Gustare (100kcal)
O banană sau kefir (200ml)

O altă recomandare a medicului nutritionist a fost să mănânc minim 500g de legume de sezon pe zi! În principal legumele astfel premise fiind: ardei gras, roşii, broccoli, conopidă, ridichi, varză, vinete, sfeclă, praz, gulie, morcov, dovleac, dar în cazul legumelor gătite, la o cantitate de 500g de legume trebuie folosită doar 1 lingură de ulei vegetal.

Mişcarea este esenţială în slăbire

Orice regim sănătos de slăbire este însoţit şi de mişcare. Chiar dacă nu reuşim să practicăm un sport sau să mergem regulat la o sală pentru a face exerciţii fizice trebuie să încercăm să facem cumva puţina mişcare.

Am primit o listă de activităţi fizice simple, gen plimbare, alergare, gimnastică aerobică (nivel uşor, mediu sau intens) exerciţii de încălzire, antrenament cu greutăţi şi altele, cu consumul caloric pe minut asociat fiecărui tip de activitate dar şi în funcţie de greutatea corporală a persoanei.

Ţinta propusă pentru început a fost să încerc să fac orice tip de mişcare astfel încât să reuşesc să consum zilnic 200 kcalorii. Deci, indiferent că merg pe jos 2-3 km în drumul către serviciu şi mai fac acasă câteva exerciţii cu greutăţi sau doar 10 minute de exerciţii simple (genoflexiuni, fandări, etc) trebuie să încerc să consum prin mişcare minim 200kcal.

La ce interval de timp urmează consultaţiile?

Medicul Mădălina Truică mi-a spus că ”Prefer consultaţiile de monitorizare cu frecvenţa săptămânală în perioada iniţială a unui program de slăbit. În timpul acestor consultaţii îmi pot da seama de problemele pe care le-a întâmpinat pacientul la implementarea regimului alimentar. Pot îndruma din timp pacientul pentru a-şi găsi propriile soluţii, crescând astfel şansele de a-şi atinge greutatea dorită în timpul stabilit de comun acord.
Desigur frecvenţa consultaţiilor o stabilesc împreună cu pacientul în funcţie de obiectivul propus. Consultaţiile pot fi programate şi la intervale mai mari de timp atunci când pacientul s-a deprins cu noile obiceiuri alimentare.”

Cum au decurs primele săptămâni de regim alimentar impus precum si problemele întâmpinate în episodul următor.