E sezonul lor, al strugurilor! Aşa că hai să profităm de aceste bobiţe parfumate şi zemoase, ale căror beneficii sunt nenumărate, datorită conţinutului ridicat de antioxidanţi şi substanţe nutritive esenţiale. Inclusiv persoanele diabetice pot mânca fără probleme struguri, pentru că au un indice glicemic redus şi nu afectează în niciun fel glicemia. Desigur, totul cu măsură!
Verzi, roşii sau rozalii, strugurii sunt excelente surse de resveratrol, o substanţă considerată de francezi „elixirul tinereţii”, deoarece reduce în mod natural inflamaţiile din corp, protejându-l astfel de tot felul de boli, chiar şi de cancer.
Descoperă mai jos 10 beneficii ale consumului de struguri pentru sănătatea ta!
Strugurii sunt surse excelente de antioxidanţi care ajută la repararea celulelor degradate de radicalii liberi, adică molecule care duc la inflamaţii şi stres oxidativ, asociat cu apariţia multor boli cronice, precum diabetul, artrita, cancerul sau afecţiunile cardiace.
Cea mai mare concentraţie de antioxidanţi, în special resveratrol, dar şi vitamina C, betacaroten, quercitină, luteină, licopen şi acid elagic, se regăseşte în coaja şi seminţele strugurilor, cu precădere în cei roşii, iar aceşti compuşi benefici se menţin inclusiv după fermentaţie, motiv pentru care şi vinul roşu este indicat, un pahar pe zi.
Resveratrolul din struguri a fost intens studiat în ultimii ani, datorită potenţialului său enorm anticancerigen. Astfel, s-a descoperit că acest antioxidant reduce semnificativ inflamaţiile, blochează dezvoltarea şi propagarea celulelor cancerigene în corp.
Totodată, resveratrolul ar putea proteja împotriva bolilor de inimă şi reduce în mod natural nivelul de zahăr din sânge.
Alţi antioxidanţi cu proprietăţi anticancerigene prezenţi în struguri sunt quercitina, antocianinele şi catehinele.
Deşi studiile pe subiecţi umani sunt limitate, rezultate preliminare indică un efect benefic al consumului de struguri în cazul pacienţilor diagnosticaţi cu cancer de colon sau de sân.
O porţie de 150 de grame de struguri conţine 27 de grame de carbohidraţi, adică zaharuri, motiv pentru care mulţi pacienţi cu diabet se întreabă dacă este o alegere înţeleaptă să consume aceste fructe.
Trebuie menţionat însă că, în ciuda cantităţii, aparent mare, de zaharuri, strugurii au un indice glicemie scăzut, de 53, în comparaţie cu un cartof, de exemplu, care are un indice glicemic peste 100.
În plus, resveratrolul din struguri poate reduce în mod natural glicemia, prin creşterea sensibilităţii la insulină şi îmbunătăţirea capacităţii corpului de a utiliza glucoza din sânge.
Alte fructe cu indice glicemic redus ce pot fi consumate de persoanele diabetice sunt: grepfrutul, bananele, merele, portocalele, piersicile, perele şi prunele.
Cu cât un aliment are un indice glicemic mai mare, cu atât atât acel aliment va forţa pancreasul să producă o cantitate mai mare de insulină, iar sănătatea persoanei diabetice este periclitată.
Există mai multe căi prin care strugurii pot proteja inima şi creierul. În primul rând, datorită potasiului pe care îl conţin, strugurii pot regla nivelul tensiunii arteriale, prevenind astfel boli precum hipertensiunea, infarctul sau accidentul vascular cerebral.
Un studiu realizat pe un eşantion de peste 12.000 de subiecţi umani a arătat că nivelul crescut de potasiu din sânge este asociat cu un risc mult mai mic de a dezvolta boli de inimă.
Pe de altă parte, compuşii din struguri (în special din strugurii roşii) pot regla în mod natural nivelul colesterolului „rău” (colesterol LDL) din sânge.
Luteina, zeaxantina şi resveratrolul din struguri pot avea efecte protectoare asupra vederii, arată mai multe studii de laborator.
Potrivit cercetărilor realizate pe animale de laborator, antioxidanţii din struguri pot reduce leziunile la nivelul retinei cauzate de razele ultraviolete, prevenind astfel boli precum degenerescenţa maculară legată de vârstă sau „ochiul diabetic” (afecţiuni oculare cauzate de diabet, respectiv retinopatia diabetică, glaucomul şi cataracta).
Nu în ultimul rând, antioxidanţii din struguri pot stimula producţia de sirtuine, proteine care sunt asociate cu o durată mai lungă de viaţă.
Una dintre proteinele pe care resveratrolul le „activează” este SirT1, aceeaşi proteină care este secretată în cantităţi mai mari atunci când este urmat un regim alimentar hipocaloric, asociat cu longevitatea în studiile de laborator.
Vitamina C din struguri are un rol important în întărirea sistemului imunitar şi poate reduce durata convalescenţei sau ameliora simptomele bolilor provocate de infecţii virale, bacteriene sau fungice.
Testele de laborator au indicat că substanţele antioxidante din struguri pot opri din evoluţie infecţii cu virusul herpetic, rujeolic sau candidoza.
De asemenea, resveratrolul ar putea proteja organismul şi împotriva toxiinfecţiilor alimentare, în special cele cauzate de bacteria E. coli.
Un alt efect benefic al antioxidanţilor din struguri este faptul că pot creşte semnificativ capacitatea de memorare, atenţie şi limbaj.
Un studiu realizat pe 111 adulţi, care a constat în administrarea zilnică, pe durata a 12 săptămâni, a unui supliment cu 250 mg de resveratrol a arătat că voluntarii au obţinut scoruri ridicate la testele de atenţie, memorare şi limbaj, precum şi o îmbunătăţire a dispoziţiei.
Alte cercetări de laborator sugerează că resveratrolul din struguri este asociat cu un risc mai mic de dezvoltare a bolii Alzheimer, însă sunt necesare studii suplimentare pentru confirmarea acestei ipoteze.
Calciul, magneziul, potasiul, fosforul şi manganul din compoziţia strugurilor sunt minerale cu efect benefic asupra sistemului osos.
Deşi studii pe cobai au indicat o îmbunătăţire a densităţii osoase în cazul administrării unui supliment cu resveratrol, rezultatele nu pot fi atribuite şi subiecţilor umani, fiind necesare cercetări suplimentare în acest sens.
O porţie de 150 de grame de struguri are doar 100 de calorii, dar aceste fructe minunate vin „la pachet” cu numeroase substanţe nutritive: