Tipuri de oţet şi beneficiile oţetului pentru sănătate şi dietă!

De mii de ani, diferite culturi din întreaga lume au folosit oţetul ca un ingredient pentru gătit, un remediu curativ sau un produs pentru curăţenie.

Începând cu Roma Antică şi până în China şi Orientul Mijlociu, oţetul a fost recunoscut pentru calităţile sale medicinale, nutriţionale şi puterea de curăţare şi antioxidare.

Tradus ca fiind un “vin acru”, oţetul trece prin două procese separate atunci când este produs, procese care implică microorganisme inofensive care transformă zaharuruile în acid acetic.

Recomandări

Sarea, cu beneficii şi cu dezavantaje pentru sănătatea noastră

Crezi că ştii ce mănânci? Despre calitatea unor alimente comune

Primul proces, cunoscut sub numele de fermentaţie alcoolică, se produce atunci când drojdiile schimbă zaharurile naturale în alcool. În funcţie de tipul de oţet care urmează a fi produs, alcoolul va fi derivat din cereale (cum ar fi porumbul sau orzul) sau derivat din fructe (cum ar fi strugurii sau merele).

După ce fermentarea este completă, alcoolul este amestecat cu apă, înainte de a trece în a doua etapă de producţie.

Al doilea proces este cunoscut sub numele de fermentaţie acidă şi are loc atunci când o tulpină de bacterii specifice, “acetobacter”, transformă alcoolul în acid. Oţetul suferă apoi o filtrare şi o amestecare pentru a fi reglată tăria şi aciditatea produsului finit.

Timpul, bacteriile şi fermentaţia sunt componente critice pentru procesul de fabricaţie al oţetului şi trebuie să fie strict controlate pentru a asigura calitatea.

Produsul finit va fi format din apă, acid acetic şi urme de minerale şi vitamine. Prezenţa acestor minerale din ingredientele de bază ale oţetului sunt cele care creează aromele unice ale diferitelor tipuri de oţet.

Câte tipuri de oţet există?

De-a lungul istoriei, oţetul s-a dovedit a fi unul dintre cele mai versatile “ingrediente”. Sortimentele de oţet variază în funcţie de tipul de alcool din care acesta a fost obţinut. Dacă alegem să îl folosim pe cel alimentar trebuie să fim atenţi să îl alegem pe cel obţinut în urma procesului de fermentaţie (care poate fi obţinut din vin, mere, pere, prune) şi fără alte substanţe adăugate (colotanţi, arome, etc).

O alternativă a oţetului clasic este bine-cunoscutul oţet balsamic. Acesta este un produs obţinut în urma procesului de fermentaţie a mustului şi cu o păstrare îndelungată, timp de 5-12 ani.

Datorită compoziţiei şi aromei minunate, oţetul balsamic poate ajuta la înlocuirea cu succes a unor dressinguri/sosuri grase care ne pot pune în pericol silueta. De asemenea, strugurii din care este produs oţetul balsamic conţin bioflavonoizi care acţionează ca nişte antioxidanţi, fiind benefici pentru organism, spune Favia Manole, nutriţionist.

În funcţie de preferinţele fiecăruia, putem să folosim toate tipurile de oţet enumerate mai jos, cele mai comune fiind oţetul clasic alimentar şi oţetul balsamic.

Iată care sunt cele mai folosite tipuri de oţet şi la ce pot fi folosite!

Oţetul balsamic

Este produs din mustul de vin  parţial fermentat şi/sau fiert, la care se adaugă o cantitate de oţet vechi de cel puţin 10 ani şi un adaos de cel puţin 10% de oţet obţinut doar din acidificarea vinului. Poate fi produs doar din mustul vinului obţinut din următoarele tipuri de struguri: Lambrusco, Sangiovese, Trebbiano, Albana, Ancellotta, Fortana, and Montuni. De asemenea, oţetul balsamic are un termen de valabilitate foarte lung şi poate fi stocat într-un recipient închis pe termen nelimitat.

Se utilizează în sosurile pentru salate, ca dressing pentru carnea fiartă sau pentru a aroma diferite tipuri de mâncare.

Oţetul de malţ

Este un produs învechit şi filtrat, obţinut prin fermentarea acetică a infuziei distilată de malţ şi este un bun exemplu de oţet provenit din cereale. Malţul este rezultatul cerealelor îndulcite, înmuiate în apă şi lăsate la geminate. Germinarea face ca enzimele naturale din cereal să devină active şi să ajute la o bună digestie. Se foloseşte, în special, la producerea murăturilor.

Oţetul de zmeură roşie

Este produs prin adăugarea aromei naturale de zmeură roşie unui oţet de vin roşu, lăsat la învechit şi filtrat. Are culoarea roşu-închis şi un gust picant, dar delicat, de zmeură. Se foloseşte mai ales în prepararea salatelor de fructe sau pentru a marina carnea.

Oţetul de vin roşu

Este făcut exclusiv din vin roşu care este lăsat la fermentat până când devine acru. După ce fermentaţia este completă, oţetul poate fi îmbuteliat. Se foloseşte la salate, sosuri sau marinate.

Oţetul de orez

Este produs prin fermentarea şi filtrarea zaharurilor derivate din orez. Este excelent atunci când este amestecat cu ierburi aromatice, condimente sau fructe, fiind deschis la culoare şi cu un gust curat şi delicat. Este utilizat la scară largă în prepararea mâncărurilor asiatice, fiind popular pentru faptul că nu modifică aspectul produselor alimentare.

Oţetul de vin alb

Este produs prin fermentarea acetică şi filtrarea unui amestec de vinuri albe. Este aproape incolor şi cu un gust acid şi aromat. Este unul dintre cele mai folosite tipuri de oţet, fiind utilizat pentru a echilibra arome, pentru dressinguri de salată sau pur şi simplu pentru a “condimenta” un anumit fel de mâncare.

Oţetul de mere

După cum sugerează şi numele, acest tip de oţet este produs din amestecul unor sucuri de mere, la care se adaugă o aromă subtilă de fructe. Este folosit, de obicei, în salate, sosuri, marinate sau ca un condiment. Este asociat cu numeroase beneficii pentru sănătate şi frumuseţe.

Beneficii pentru sănătate

Când vine vorba de sănătate, există câteva beneficii cunoscute ale oţetului. Cu toate acestea, nu există dovezi ştiinţifice care să susţină oţetul ca fiind un remediu exact.

• Distruge ciupercile şi bacteriile. Oţetul are o acţiune dublă în ceea ce privesc infecţiile cu bacterii sau fungi, luptând împotriva ambelor tipuri de invadatori şi reuşind să vindece această afecţiune.
• Calmează înţepăturile de insecte. Inflamaţia, roşeaţa şi durerea care apare în urma înţepăturilor de insecte pot să fie calmate aplicând o cataplasmă cu oţet, care neutralizează substanţele iritante ajunse în piele în urma înţepăturilor.
• Are proprietatea de a scădea nivelul glucozei din sânge. Adăugând o lingură de oţet şi două linguriţe de ulei de măsline unei mese obişnuite, poţi să previ creşterea glicemiei, împiedicând astfel dezvoltarea diabetului.
• Ameliorează durerile musculare. Masajul cu oţet poate ajuta la calmarea durerilor musculare şi la îndepărtarea oboselii resimţite la nivelul picioarelor şi mâinilor.
• Piele frumoasă cu oţet! Tamponarea feţei cu o dischetă demachiantă îmbibată în oţet poate ajuta la eliminarea excesului de sebum şi la curăţarea tenului, lăsându-l fin şi strălucitor.
• Ajută la combaterea transpiraţiei. Pentru a reduce transpiraţia, tamponează-ţi pielea de la subraţ cu un burete îmbibat în oţet, lasă să se usuce iar apoi aplică deodorant.
• Albeşte dinţii instant! Produsere de albire a dinţilor sunt scumpe şi, deseori, ineficiente. Un remediu “home-made” pentru dinţi mai albi este aplicarea câtorva picături de oţet peste pasta de dinţi atunci când o aplici pe perie.
• Detoxifiere cu oţet de mere. Dacă vrei să faci puţină “curăţenie” în corpul tău, încearcă să ţii o cură de detoxifiere cu oţet de mere!

Ajută oţetul în curele de slăbire?

Numeroase vedete internaţionale, cum ar fi Gwyneth Paltrow, Reese Witherspoon and Madonna au recunoscut că, de câţiva ani, adaugă oţet în diferite băuturi pe care le consumă.

Consumul de oţet ca şi o “băutură” are o istorie întreagă în urmă, istorie care se întinde până la Hipocrate, şi asta datorită presupuselor beneficii pentru sănătate şi dietă pe care le are.

Conform unor studii, cercetătorii au descoperit că acidul acetic, component principală a oţetului, previne depunerile de grăsime în exces, chiar şi în cazul unei alimentaţii bazate pe grăsimi. De asemenea, cercetătorii afirmă că în cazul în care oţetul este combinat cu o dietă sănătoasă, rezultatele pot ajunge să fie spectaculoase!

Se pare că odată ajuns în organism, acidul acetic din oţet inhibă acumulările de grăsime, precum şi steatoza hepatică (excesul de lipide, supranumit “ficatul gras”) care de multe ori vin “la pachet” cu colesterolul mărit.

Cu toate acestea, Flavia Manole, nutriţionist, afirmă că nu există suficient de multe date care să ateste faptul că, într-adevăr, oţetul alimentar este responsabil de producerea scăderii în greutate. Singura opţiune valabilă pentru scăderea ponderală rămâne sportul, alături de o dietă bine controlată.