TOP cele mai sănătoase cereale

Cereale. Auzi acest cuvând atât de des în jurul tău când vine vorba de alimentaţie sănătoasă, încât pare că au existat dintotdeauna. Le găseşti în diferite forme şi arome pe rafturile tuturor magazinelor, le consumi la micul-dejun, ba chiar şi la prânz sau cină, atunci când nu ai chef să găteşti.

Sunt delicioase, sănătoase şi… uşor de “preparat”. Dar ce ştii, de fapt, despre acest aliment? Sunt cerealele într-adevăr sănătoase, benefice în dietă, bogate în nutrienţi?

Află acum tot ce trebuie să ştii despre CEREALE!

Recomandări

Mănâncă inteligent! Alege cele mai sănătoase alimente

10 gustări sănătoase şi săţioase

Ce sunt cerealele?

Când fermierii neolitici şi-au dat seama cum să cultive grâu, ovăz, mei şi alte ierburi sălbatice în urmă cu aproximativ 10.000 de ani, a fost creat primul “boom” în ceea ce înseamnă astăzi aprovizionare de producere de hrană.

De mii de ani, multe popoare tradiţionale au mâncat cereale sub formă de terci de ovăz. În mod tradiţional, acestea erau cereal integrale (şi câteodată legume, cum ar fi mazărea) care erau înmuiate în apă şi lăsate la fermentat. Din punct de vedere istoric, terciul de cereale era considerat a fi mâncarea “omului sărac”, chiar dacă astăzi este o gustare “vedetă” atunci când vine vorba de dietă.

Cu toate acestea, există o mare diferenţă între cerealele pe care le găseşti acum în magazine, cele procesate şi ambalate în cutii şi pungi viu colorate şi cerealele consumate la începuturile civilizaţiei, chiar dacă ingredientul de bază este acelaşi.

Cum au ajuns cerealele să fie un “mic-dejun”?

Dr. James Caleb Jackson a creat primele cereale (în forma pe care o găsim astăzi la supermarket) în anul 1863. Aceste cereale, denumite “cereale pentru mic-dejun” erau făcute din făină integrală de grâu şi apă. Amestecul obţinut era copt, sfărâmat, apoi copt din nou. Astfel se obţinea ceea ce astăzi numit “Granola”, care trebuiau lăsate la înmuiat peste noapte pentru a putea fi mestecate.

Mai târziu, producătorii de produse alimentare au început să adauge vitamine şi minerale în cerealele destinate comerţului şi oamenii au început să le vadă ca pe un aliment care promovează sănătate şi energie, mai degrabă decât o mâncare ieftină şi fără gust.

Aşadar, astăzi, cerealele sunt concepute ca fiind o masă perfectă pentru începutul unei zile pline de energie şi vitalitate.

Cum se fac cerealele?

În general, procedeul producerii de cereale este simplu. Seminţele sunt transformate în făină, coapte, amestecate cu alte ingrediente, apoi uscate şi măcinate mărunt, cum ar fi cele de tip musli, sau sub formă de fulgi.

Cerealele din comerţ sunt procesate prin amestecarea seminţelor cu apă şi agenţi de aromatizare, gătite apoi pentru a gelanitiza amidonul şi transformate, în final, în granule uşor digerabile.

Pentru a le face crocante şi relative expandabile atunci când intră în contact cu apa sau laptele, producătorii de cereale folosesc analizatori mecanici de texturi de alimente. Acesta este şi unul dintre motivele pentru care cerealele sunt adesea acoperite de zahăr, acesta făcându-le să devină mai crocante.

Câte tipuri de cereale există?

Dincolo de procesul de bază de producţie a cerealelor, există câteva elemente care definesc “reţeta”, în funcţie de tipul de cereale. Următoarele patru sunt probabil cele mai comune şi mai consumate tipuri de cereale existente pe piaţă:

Cerealele sub formă de fulgi de porumb – o formulă tipică conţine 100 kg de cereale, maxim 12 kilograme de zahăr, 2 kg de sirop de malţ, 2 kg de sare şi suficientă apă încât să atingă o umiditate de aproximativ 32% după preparare. Timpul de “gătire” variază în funcţie de cereale. Porumbul durează aproximativ 120 de minute, orezul aproximativ 60 de minute, în timp ce grâul este preparat în doar 35 de minute.

Cerealele integrale – acestea sunt fierte normal, apoi gătite din nou la aburi şi uscate cu un aparat de reducere a presiunii din atmosfera înconjurătoare lor. Orezul şi grâul sunt singurele cereale integrale procesate în acest fel, făina integrală fiind singurul tip care permite să fie preparată astfel, fără a căpăta un gust neplăcut, fiind totodată şi singurele cereale care pot să conţină o cantitate semnificativă de fibre. Cu toate acestea, şi în cazul cerealelor integrale este adăugată, obligatoriu, o cantitate de zahăr, pentru a ajuta la obţinerea unui produs final crocant. În acest caz, temperatura de gătire a cerealelor variază, dar atinge de obicei 250 de grade C.

Cerealele de tip Cheerios – în cazul cerealelor mai consistente, materia primă este făina. Mai încât este creat un aluat care conţine amidon alimentar, pentru a ajuta la obţinerea unui volum mai mare de cereale păstrând totodată un conţinut scăzut de grăsime. Apoi, aluatul este tăiat în forma dorită şi lăsat la cuptor până când se rumeneşte.

Cerealele de tip Granola – se obţin prin amestecul a mai multor tipuri de cereale, la care se adaugă îndulcitori, fructe, nuci şi alţi aditivi de patiserie şi se gătesc împreună, la o temperatură de aproximativ 150 grade C, având în final o textură lipicioasă şi puţin umedă.

Sunt cerealele sănătoase? Care dintre ele?

În special în Statele Unite, cerealele sunt cel mai consumat aliment la micul-dejun. Din punct de vedere al sănătăţii, studiile arată că un consum regulat de cereale (de exemplu, o dată pe zi, la micul-dejun) poate să aibă efecte benefice asupra sănătăţii şi să conducă la o greutate corporală echilibrată, datorită cantităţii de vitamine pe care îl conţin şi a conţinutului scăzut de grăsime.

Cu toate acestea, trebuie să ştii că NU toate tipurile de cereale sunt sănătoase şi că ar trebui, în primul rând, să citeşti eticheta înainte să cumperi un fel anume.

Producătorii de cereale din întreaga lume au i-au convins deja pe mulţi dintre noi că cerealele sunt benefice siluetei şi sănătăţii datorită adaosului de vitamine, minerale şi fibre. Cu toate acestea, trebuie să fii conştientă de faptul că, pe lângă “beneficiile” din conţinutul pungilor, unele dintre acestea mai au şi cantităţi industriale de zahăr, uleiuri nocive şi coloranţi sau aditivi neprietenoşi cu organismul tău.

Iată, de exemplu, ce ingrediente conţin 95 g de cereale cu “miere”, pe care le găseşti peste tot în comerţ:

• 110 calorii
• 190 mg sare
• 2 g fibre
• 1.5 g grăsimi
• 11g carbohidraţi
• 9 g zahăr
• 2 g protein

Ideea că un mic-dejun format din cereale cu lapte este o masă sănătoasă poate să fie credibilă doar atunci când alegi cu grijă tipul de cereale. Încearcă, deci, să eviţi tipurile de cereale dulci din magazine, chiar dacă etichetele de pe cutii par prietenoase.

Companiile de cereale reuşesc cu succes să îi pună în dificultate pe clienţii care caută o astfel de gustare sănătoasă, deoarece scot în evidenţă “multitudinea” de vitamine şi fibre pe care produsul lor le conţine, dar uită să precizeze cantitatea de zahăr şi coloranţi, spune Bonnie Liebman, director de nutriţie la organizaţia Centrul pentru Ştiinţă în Interes Public din Statele Unite.

De asemenea, specialistul susţine că de cele mai multe ori, producătorii susţin că cerealele oferite spre vânzare conţin “o cantitate mare de fibre” (benefice pentru sănătate), dar din păcate, lucrurile nu sunt chiar adevărate.

Fibrele intacte care provin de la cerealele integrale sau din tărâţe au beneficii pentru sănătate, dar cele adăugate de producători în multe cereale sunt fibre izolate, care sunt extrase din cereale şi transformate în pulberi. Aceste fibre, care pot include fibre de ovaz, fibra de soia, fibre de porumb, etc., nu au beneficii de sănătate dovedite.

Ca reper de ţinut minte în cazul cerealelor din comerţ este expresia „100% din cereale integrale”. Iar în lista de ingrediente este bine să verifici dacă este menţionat „Produs cu cereale integrale” deoarece acest lucru poate însemna, produs cu „foarte puţine „cereale integrale”. „Amintiţi-vă, un produs are listate ingredientele în ordinea descrescătoare a cantităţii lor. Dacă primul sau al doilea ingredient sunt nişte cereale rafinate atunci probabil că pe ansamblu tot produsul nu este foarte sanatos.” afirmă Liebman.

Învaţă să alegi cerealele simple, clasice, realizate din cereale integrale, cum ar fi fulgii de ovăz, cerealele psyllium, fulgii de grâu, orez sau hrişcă, care nu conţin zahăr, au o cantitate ridicată de fibre şi pe care le poţi prepara singură, acasă.

Sunt cerealele benefice în dietă?

O dietă pe bază de cereale ar putea să includă orice tip de cereale îţi plac (bineînţeles, ne referim la cele sănătoase, nu la cele pline de zahăr), inclusiv fulgi de porumb. Strategia presupune consumul de fulgilor de grâu sau ovăz sau alte cereale ca un înlocuitor de masă, astfel încât organismul tău va primi un număr mult mai mic de calorii decât de obicei.
Studiile publicate până în prezent susţin ideea conform căreia o dietă bazată pe consumul de cereale poate să ajute la pierderea în greutate şi are anumite avantaje nutriţionale.

Conform specialiştilor, cerealele constituie o alimentaţie mult mai sănătoasă decât majoritatea alimentelor procesate din comerţ, chiar dacă unele tipuri din magazine sunt formate în principal din cereale rafinate, zahăr şi adaos de vitamine. Cu toate acestea, chiar şi în cazul acestor tipuri de cereale, unii specialiştii în nutriţie afirmă că atunci când sunt consumate în cantităţi moderate şi cu lapte degresat, ele pot să fie benefice siluetei.

De asemenea, este dovedit ştiinţific că o dietă care presupune reducerea diversităţii de alimente pentru o perioadă scurtă, duce la pierderea rapidă în greutate.

Aşadar, această metodă de a slăbi poate să fie, într-adevăr, eficientă, dar nu foarte sănătoasă şi, cu siguranţă, nu cu efecte positive pe termen lung.