Tot ce trebuie să ştii despre popularitatea “alimentelor grase”

Grăsimile saturate nu sunt neapărat rele pentru inima ta, dar care este locul lor într-o dietă echilibrată?

Deşi tot mai mulţi nutriţionişti laudă rolul benefic al grăsimilor din avocado, ulei de măsline şi nuc, unii dintre ei recomandă să eviţi alimentele bogate în grăsimi saturate. Motivul? Acestea pot creşte nivelul colesterului rău (LDL) şi sunt asociate cu un risc crescut de boli de inimă. Deşi unele studii susţin această legătură experţii în nutriţie nu au ajuns încă la un consens în acest domeniu. Mai mult, unele dintre studiile effectuate în ultimiiani nu au luat în calcul şi alţi factori – cum ar fi efectele negative ale carbohidraţilor rafinaţi asupra inimii sau faptul că aceste grăsimi pot creşte şi nivelul colesterolului bun (HDL).

Din păcate, multă lume încă mai crede că grăsimile saturate sunt rele. Cu toate acestea, tot mai multe studii recente pun într-o nouă lumină dezbaterea. O cercetare care a implicat mai mult de 600 de mii de persoane publicată în Annals of Internal Medicine nu a găsit legături semnificative între grăsimile saturate şi bolile de inimă – ceea ce sugerează că nu este neapărat nevoie să renunţăm complet la alimente precum carnea roşie, untul sau laptele integral pentru a ne proteja inima. Dar înainte de a da iama în astfel de bunătăţi iată câteva lucruri pe care trebuie să le ştii despre grăsimile saturate!

Recomandări

Dieta Scarsdale – zero carbohidraţi, zero grăsime!

6 alimente care devin mai sănătoase când le combini cu alcool

Carnea roşie

Există o diferenţă uriaşă între carnea neprocesată (de vită, miel şi porc) şi sortimentele procesate care includ cârnaţi, mezeluri sau bacon. După ce au analizat mai mult de 20 de studii, cercetătorii de la Harvard au descoperit că deşi un consum de 100 g de carne roşie zi de zi nu poate fi asociat cu un risc mai mare a bolilor de inimă, o porţie zilnică de doar 50 de grame de carne procesată (echivalentul a a două felii de salam) poate fi asociată cu o creştere a riscului de 42%. Principalul vinovat s-ar putea să nu fie grărimile saturate în cele din urmă, ci mai degrabă cantităţile mari de sare (care pot creşte tensiunea arterială) şi de conservanţi (care ar putea conduce la întărirea arterelor) des întâlnite în cărnurile procesate.

Alege inteligent: Încearcă să consumi o porţie sau maxim două de carne roşie pe săptămână, ceea ce nu ar trebui să aibă un impact major asupra sănătăţii tale dacă ai o dietă echilibrată în restul timpului. De preferat ar fi să consumi cea mai mare parte a proteinelor din surse care s-au dovedit benefice precum nucile şi peştele gras bogat în acizi graşi nesaturaţi.

Laptele integral

Deşi laptele integral conţine mai multe calorii şi grăsimi saturate decât cel degresat, dacă renunţi la grăsimi nu înseamnă neapărat că slăbeşti. Un studiu care a implicat mai multe 19 mii de femei de vârsta a doua a arătat că o porţie de lapte integral zi de zi te poate proteja împotriva kilogramelor în plus în decursul a 9 ani de zile. Pe de altă parte, laptele degresat nu a avut niciun efect în ceea ce priveşte pierderea în greutate. Grăsimea suplimentară din laptele integral oferă o stare de saţietate şi de asta ajungi să consumi mai puţine calorii.

Alege inteligent: Controlul porţiilor este important aşa că încearcă să nu bei mai mult de trei pahare de lapte (aceasta este doza zilnică recomandată) şi alege de fiecare dată laptele organic. Laptele conţine un mix de acizi graşi care promovează sănătatea inimii, inclusiv acizi graşi omega 3.

Untul 

Untul şi untura sunt din nou populare tocmai pentru că sunt surse de grăsime naturală (spre deosebire de margarină). Untura are chiar mai puţine grăsimi saturate decât untul şi conţine o cantitate dublă de acizi graşi monosaturaţi, un element cheie pentru o inimă sănătoasă.

Alege inteligent: Chiar dacă nu sunt periculoase pentru inima ta, este important să le consumi în porţii micii  (câteva linguri de unt cu broccoli fier, de exemplu)!

Brânza

Brânza este sănătoasă, până la urmă? Un studiu din 2012 a analizat consumul total de produse lactate din opt state europene şi a arătat că, în medie, persoanele care mâncau în jur de 50 de grame de brânzeturi sau mai mult zi de zi prezentau un risc cu 12% mai scăzut de a dezvolta diabet în comparaţie cu subiecţii care nu mâncau mai deloc. Una dintre ipotezele cercetătorilor este chiar procesul de fermentare a brânzei, în urma căruia se produc bacterii bune care ar putea fi de ajutor în reducerea nivelului colesterolului.

Alege inteligent: Brânza se află deseori într-o companie foarte nesănătoasă, cum ar fi burgerii sau pizza, aşa că încearcă să o alături unor alimente sănătoase, cum ar fi legumele. Şi ţine cont de faptul că nu toată brânza este creată egal: brânza elveţiană are puţin sodiu, iar parmezanul conţine mai multe proteine, în timp ce feta şi brânza cu mucegai au aromă puternică şi este indicat să le consumi cu moderaţie.