Totul despre efectul alimentelor asupra medicamentelor!

Alimentele au rolul de a ne hrăni corpul, în timp ce medicamentele tratează sau ameliorează diverse afecţiuni. De obicei, aceste două categorii de substanţe acţionează în armonie pentru a ne proteja starea de sănătate, însă acest lucru nu este întotdeauna o regulă.

În cartea „Sănătatea are gust”, Mihaela Bilic ne explică că există situaţii în care alimentele şi medicamentele intră în conflict, influenţându-şi reciproc absorbţia şi acţiunea specifică sau încercând să-şi impună propriile efecte.

Cea mai mare parte a alimentelor şi medicamentelor se administrează pe care orală, de aceea interacţiunile frecvente dintre ele au loc la nivelul tubului digestiv (stomac, intestin) şi sunt influenţate de tipul şi cantitatea de mâncare ingerată, de perioada de timp în care se află în contact, de funcţionarea optimă a sistemului digestiv.

Recomandări

Nutriţionistul Corina Zugravu: Ce se întâmplă dacă mănânci seara principala masă

Marius Tudosiei te învaţă cum să găteşti peştele simplu şi gustos

Medicamente care pot influenţa absorbţia, metabolismul şi excreţia alimentelor

Laxativele – accelerează tranzitul alimentelor prin intestine şi pot duce la pierderi de calciu şi potasiu

Medicamentele pentru scăderea colesterolului şi neomicina (antibiotic pentru reducerea florei intesinale) au ca efect “sechestrarea” bilei în vezica biliară, ceea ce duce la digestia şi absorbţia deficitară a grăsimilor alimentare.

Antiacidele folosite în tratamentul ulcerului gastric cresc pH-ul din stomac şi împiedică absorbţia vitaminei B12. Alcalinizarea sucului gastric determină şi o absorbţie scăzută de minerale (calciu, fier, magneziu, zinc).

Aspirina şi alte medicamente acide alterează mucoasa digestivă şi afectează capacitatea acesteia de a absorbi minerale, în special calciu şi fier.

Tratamentul împotriva gutei sau tuberculozei are impact negativ asupra mecanismelor de transport a substanţelor nutritive din intestin, afectând aportul optim de vitamina B12 şi acid folic.

Anticoagulantele folosite în afecţiunile cardiovasculare au ca mecanism de bază neutralizarea vitaminei K (vitamin coagulantă).

Diureticele tip furosemid cresc eliminarea de calciu în urină prin scăderea reabsorbţiei acestuia în rinichi; folosirea cronică a acestor medicamente determină excreţia renală crescută şi pentru alte minerale (potasiu, magneziu, zinc).

Anticonvulsivantele pot determina carenţe de vitamina D, acid folic sau biotină, deoarece modifica pH-ul intestinal.

Contraceptivele orale cu doze mari de estrogeni pot duce la scăderea nivelului seric de vitamina B6 şi la creşterea concentraţiei fierului şi vitaminei A din sânge.

TOP 5 alimente care pot “perturba” efectul medicamentelor!

Alcoolul. Deşi este consumat frecvent ca o băutură, alcoolul este un drog toxic pentru organism şi în special pentru ficat. Interacţiunea dintre alcoolul etilic şi medicamente este o certitudine, iar consecinţele sunt diferite în funcţie de doza, modul de administrare şi efectele farmacologice ale medicamentului, dar şi de cantitatea de alcool consumată.

Ingestia unor doze substanţiale de alcool într-o perioadă scurtă de timp inhibă metabolizarea substanţelor active şi intensifică efectul medicamentelor. Consumul cronic are efect invers, accelerând descompunerea şi eliminarea medicamentelor, ceea ce duce la o scădere a eficienţei acestora şi la toleranţă crescută.

Alcoolul trebuie evitat în cazul tuturor substanţelor care presupun scăderea atenţiei şi diminuarea reflexelor, deoarece le intensifică efectul calmant.

Sucul de grepfrut. Peste 20 de tipuri de medicamente sunt influenţate negativ de asocierea cu sucul de grepfrut, mai precis de contactul cu un flavonoid din compoziţia acestuia numit naringenină. Acest fitonutrient blochează enzimele responsabile de metabolizarea medicamentelor, fapt care duce la acumularea substanţelor active în organism până la un nivel care poate fi toxic sau poate avea efecte negative.

Pâinea integrală şi tărâţele consumate în exces, presupun un aport crescut de celuloză şi alte fibre insolubile. Acestea au efect laxativ accelerând tranzitul intestinal şi deplasând alimentele, împreună cu medicamentele, cu o viteză mare de-a lungul tubului digestiv. Prin urmare, anumite substanţe active sau nutrienţi se vor absorbi în cantităţi mai mici sau chiar deloc, fapt care poate influenţa negative eficienţa terapeutică a medicamentului.

Laptele şi produsele lactate. Calciul din lapte sau din suplimentele nutritive poate forma compuşi insolubili cu anumite substanţe din structura medicamentelor, fapt care determină imposibilitatea absorbţiei lor. Toate derivatele de tetraciclină trebuie luate fără lapte, pentru a preveni neutralizarea lor.

Asocierea lapte-medicamente poate determina iritaţia gastrică şi reflux, deoarece laptele creşte aciditatea în tubul digestiv şi determină dizolvarea mai rapidă a peliculei protectoare gastro-rezistente a multor pilule.

Preparatele la grătar. Alimentele gătite la grătarul clasic (cărbuni sau lemn) accelerează eliminarea şi neutralizează rapid efectul teofilinei, medicament folosit frecvent pentru problemele respiratorii legate de astm. Prin scăderea duratei de remanenţă a substanţei active în sânge, eficienţa tratamentului este şi ea diminuată, deci evită produsele la grătar dacă ai astm sau alte probleme de insuficienţă respiratorie.

Pe lângă acest top, există şi alte alimente care pot influenţa efectul anumitor medicamente, de aceea este bine să consulţi un medic înainte să începi orice tratament. Deşi pare complicat, cu excepţia câtorva situaţii particulare, nu există incompatibilităţi grave între alimente şi medicamente, care să pună sănătatea în pericol.