Mango, avocado, papaya, maracuja, ananas, nucă de cocos sunt doar câteva din multitudinea de fructe exotice pe care le putem găsi şi consuma şi în România fără să fim nevoiţi să călătorim în fiecare zi prin ţări ca Brazilia, Columbia, Panama, Costa Rica, Africa. Beneficiile acestor alimente sunt incontestabile, dar sunt 100% naturale?
Consumul anual de legume şi fructe ajunge în România la un milion de tone, aproximativ 60% dintre acestea fiind reprezentate de produse din import din moment ce piaţa românească acoperă doar un sfert din necesar. Varietatea sortimentală de care ne bucurăm în prezent are fără îndoială menirea de a face consumatorul să aleagă şi altfel de fructe, cu un aport de gust, arome şi vitamine faţă de fructele româneşti.
Cu toate acestea, când ajung lângă raftul cu fructe proaspete din marile magazine, majoritatea consumatorilor se îndreaptă tot către aromele cunoscute, aşa că bananele şi citricele reprezintă peste 70% din volumul importurilor, regăsindu-se chiar şi pe majoritatea meselor din pieţele publice.
Oferta de fructe exotice din România este determinată şi de condiţiile speciale de transport şi depozitare. Transportul de la mari distanţe de pe alte continente decât Europa şi condiţiile care trebuie respectate cresc preţul fructelor exotice.
Fructe precum acai (asemănătoare strugurilor), goji (cu proprietăţi afrodisiace), noni sau mangostana se găsesc în magazinele naturiste, pentru numeroasele lor întrebuinţări curative. Sunt bogate în nutrienţi, întăresc sistemul imunitar luptând eficient împotriva stresului zilnic, atacurilor de panică, dar şi a altor afecţiuni.
Fructele de orice fel (în afară de papaya) nu trebuie consumate înainte sau imediat după masă. Întrucât se “grăbesc” să fie primele digerate, vor face ca restul alimentelor ingerate să intre în fermentaţie înainte de a părăsi stomacul, vor întârzia procesul de digestie şi vor împiedica organismul să asimileze toate substanţele nutritive necesare.
Situaţia actuală este una cu mult mai complexă, cu precădere în cazul fructelor exotice care, pentru a rezista în timpul transportului pe distanţe atât de mari, sunt supuse unor tratamente speciale. Ce rămâne din valoarea lor nutritivă şi cât de periculoase pot deveni e discutabil.
Citeşte şi: Incan berries, o noua obsesie pentru fructele-minune