Zahărul, mai periculos decât sarea!

Mâncam un ecler senzaţional când mi-au căzut ochii pe cel mai nou studiu legat de consumul de zahăr. „Zahărul este mai periculos decât sarea în ceea ce priveşte riscul de boli cardiovasculare” m-a avertizat titlul cercetării. Acum, de ce să mint, am mai auzit şi am mai citit avertismente legate de el, dar parcă, de ceva vreme, prea vin din toate părţile.

Cercetătorii americani care semnează studiul de care vă povesteam au descoperit că nivelul ridicat al zahărului în sânge afectează o zonă a creierului ce determină creşterea pulsului şi a tensiunii arteriale. Specialiştii din New York şi Kansas susţin veridicitatea concluziilor studiului şi pe baza unei alte cercetări recente, la care au participat 8.670 de francezi adulţi, şi care, atenţie, NU a descoperit nicio legătură între consumul de sare şi hipertensiunea arterială.

De mult timp, medicii recomandă ca populaţia să consume mai puţină sare, reducând aportul zilnic la maximum o linguriţă, avertizând că aceasta creşte riscul unui atac vascular cerebral cu 25% şi ar fi responsabilă pentru trei milioane de decese anual, la nivel mondial. Se pare însă că marele vinovat ar trebui căutat în altă parte.

Recomandări

Băutura „secretă” a centenarilor. În ce cantitate se bea, de fapt, pentru a ajunge la 100…

Dieta cu cartofi fierți sau copți. Slăbește sănătos cu un aliment delicios

Studiu despre dulciuri, cu gust amar

Cercetătorii americani conduşi de James DiNicolantonio au publicat un articol în American Journal of Cardiology în care susţin că „zahărul, nu sarea, ar putea fi adevăratul factor cauzator de hipertensiune. Acest lucru este susţinut de analizarea datelor obţinute în urma mai multor studii la scară largă care sugerează că zahărul are o legătură mult mai pregnantă cu hipertensiunea decât sodiul. încurajarea populaţiei să reducă aportul de zahăr, nu de sare, ar putea fi o strategie nutriţională mai bună pentru controlarea tensiunii arteriale”.

Experţii americani cred că nivelurile ridicate de zahăr din sânge afectează o zonă a creierului numită hipotalamus, care duce la o creştere a pulsului şi a tensiunii arteriale. Cercetătorii mai spun că organismul produce, din cauza zahărului, mai multă insulină, un hormon care poate duce, de asemenea, la o creştere a ritmului cardiac. Şi reprezentanţii unei organizaţii guvernamentale care cercetează efectele zahărului asupra sănătaţii spun că riscurile ridicate ale consumului de zahăr asupra sănătăţii au fost subestimate. „Ştim că zahărul nu conţine niciun nutrient şi avem tot mai multe dovezi că este un factor de risc independent pentru multe maladii”, spun ei.

Cât zahăr mănâncă un român?

În contextul acestor veşti cam rele e important să aflăm şi cum stăm la consumul de zahăr. Am primit lămuririle privind situaţia ţării noastre în această toamnă, de Ziua Internaţională a Alimentaţiei, când nutriţionistul Lygia Alexandrescu ne-a anuţat că „un român consumă în medie 30 kg de zahăr anual, faţă de circa 16 kg cât este media europeană, ceea ce explică înmulţirea cazurilor de diabet la copii şi faptul că jumătate din populaţia României este obeză”.

„Din păcate, ţara noastră are cea mai mare mortalitate cauzată de cancerul nedepistat la timp, iar în cele mai multe cazuri, boala este provocată de obiceiurile nesănătoase. De aceea, pe termen lung, cele mai bune rezultate în sănătatea publică ar fi obţinute dacă cei mici ar fi convinşi că e mai bine pentru ei să mănânce strugure, decât ciocolată„, a adăugat nutriţionista.

Şi nu doar cei mici au nevoie de o mai mare disciplină alimentară. Haideţi să facem cu toţii un experiment şi să calculăm cât zahăr mâncăm pe zi şi pe săptămână. Un efort mic, un beneficiu mare. În Anglia, de pildă, agenţia britanică responsabilă cu controlul obezităţii recomandă ca femeile să consume maximum şase linguriţe de zahăr, iar bărbaţii şapte-opt linguriţe, zilnic. Datele statistice din Marea Britanie arată însă că un adult consumă, în medie, 15 linguriţe de zahăr, din cauza cantitaţilor importante care se găsesc în sucurile de fructe, musli, iaurturi, sandvişuri şi mâncăruri semipreparate. Faceţi experimentul să vedeţi cât se adună şi de cât vă puteţi lipsi.

Cantitatea aceea dublă de zahăr pe care spun medicii că o consumăm în comparaţie cu media europeană se vede şi în cifrele privind greutatea noastră. În România, aproximativ 30% din populaţie suferă de obezitate, 20% este supraponderală, iar numărul copiilor supraponderali este cu 18% mai mare în ultimii zece ani, arată datele centralizate la Centrul de calcul şi statistică sanitară din cadrul Ministerului Sănătăţii. Stă numai în puterea noastră să schimbăm aceste cifre. (Dacă daţi pagina aceasta gândindu-vă că zahărul creează depedenţă şi nu puteţi renunţa la el, am să vă contrazic cu o experienţă proprie: într-o lună nici n-am mai vrut să ştiu de el!)