Cum știi dacă ouăle sunt stricate fără să le spargi coaja și să rămâi cu amintirea mirosului dezgustător? Simplu! Există 3 metode eficiente în acest sens, unul dintre ele fiind testul scufundării în apă a ouălor.
Dacă ai prin frigider ouă care au fost cumpărate în urmă cu mai mult timp și le-ai scos din cartonul unde se menționa data de expirare, iar pe coaja lor nu este menționat acest aspect, poți verifica dacă ouăle sunt stricate sau contaminate cu Salmonella punând în practică 3 metode.
Citește și: Cât timp se fierb ouăle pentru a fi moi sau tari
Cea mai simplă metodă prin care afli dacă ouăle sunt stricate este să le scufunzi într-un castron sau pahar cu apă rece.
Dacă oul este foarte proaspăt, atunci se va lăsa cu totul la fundul vasului și va rămâne acolo.
Dacă ouăle sunt vechi de câteva săptămâni, încă sunt bune de mâncat, dar se vor ridica ușor de pe fundul vasului, înclinându-se într-un oarecare unghi.
Ouăle stricate, în schimb, vor pluti la suprafața apei. În acest caz nu mai sunt comestibile și trebuie aruncate!
Plutirea oului stricat apare din cauza bulelor de aer din interior, care devin mai mari din cauza evaporării umidității din interior prin coajă, potrivit thecoolist.com. Cu cât este mai mult aer în interiorul oului, cu atât acesta plutește mai bine – și bineînțeles, este mai vechi.
Pentru acest test ai nevoie de o lanternă. Închide lumina din cameră și direcționează lanterna aprinsă spre ou. Dacă sunt vizibile crăpături pe suprafața cojii, cel mai bine ar fi să îl arunci. Aceste crăpături în coajă sunt căile perfecte de pătrundere și dezvoltare a bacteriilor în interiorul oului.
De asemenea, fii atent la aspectul cojii și greutatea oului.
Oul proaspăt are coaja poroasă și este greu. Ouăle vechi au coaja lucioasă și sunt ușoare.
Totodată, ouăle care au coaja unsuroasă, lipicioasă pot indica faptul că sunt deja contaminate. Cele care au coaja cu aspect pudrat ar putea indica existența mucegaiului.
Citește și: De ce e bine să pui sare în apa în care fierb ouăle
O altă metodă prin care poți testa prospețimea ouălor constă în agitarea acestora timp de câteva secunde și ascultarea sunetelor din interior.
Dacă se aude un plescăit, de parcă în interiorul oului ar fi apă, e un semn că acesta e vechi. Motivul? Același ca în cazul plutirii: se măresc bulele de aer din interior și de aici provine sunetul provocat la agitarea ouălor.
Dacă din interiorul ouălor nu se aude niciun sunet, înseamnă că sunt proaspete și bune pentru consum.
În cazul în care nu ai nevoie de coaja de ou intactă, poți sparge oul de o placă sau altă suprafață plană pentru a testa prospețimea acestuia. Dacă este în stare proaspătă, gălbenușul trebuie să fie galben strălucitor sau portocaliu, iar albușul nu ar trebui să se răspândească mult.
Dacă nu ești sigur, poți să îl miroși: ouăle proaspete nu ar trebui să aibă miros de sulf. Dacă gălbenușul este plat și albușul este subțiat, atunci oul este vechi.
Citește și: Ouă cu cheaguri de sânge. Sunt sigure pentru consum?
Pe ambalajul ouălor este specificat „termenul de valabilitate” prin care furnizorul garantează că ouăle pot fi consumate până la data respectivă, în condiții de depozitare optime. Igiena joacă, de asemenea, un rol important când vine vorba de ouă, având în vedere riscurile de Salmonella, și trebuie să acorzi o atenție ridicată următoarelor aspecte:
Potrivit ANSVSA, ouăle nu trebuie să fie spălate sau curăţate, dat fiind că aceste practici pot deteriora coaja care, datorită caracteristicilor sale antimicrobiene, constituie o barieră eficientă împotriva contaminărilor bacteriene.
O deteriorare de acest tip poate favoriza contaminarea cu bacterii şi pierderea de umiditate prin coajă, determinând creşterea riscului pentru consumatori, în special în cazul în care nu sunt asigurate condiţiile ulterioare optime de uscare şi de depozitare.
Citește și: De ce nu e bine să speli ouăle înainte de a le găti