Campioana olimpică Valeria Răcilă Van Groeningen: Sportul ne disciplinează

În urmă cu o săptămână a avut loc o competiţie de alergare virtuală la care au luat startul 1508 alergători. Ocazie cu care am stat de vorbă despre importanţa sportului în viaţa noastră cu Valeria Răcilă Van Groningen, preşedinte Bucharest Running Club, organizatorul evenimentului şi omul care a adus în România în 2008 primul maraton internaţional. Campioană Olimpică la Los Angeles 1984 la canotaj simplu vâsle şi medaliată cu bronz la Olimpiada de la Moscova 1980 la dublu vâsle, Valeria Răcilă a câştigat şi două medalii de bronz şi două de argint la Campionatele Mondiale de Canotaj în 1979, ’81, ’82, ’85. Mai mult, ea însăşi a participat la peste 25 de maratoane şi semimaratoane internaţionale.

C.S.Î.D.: Cât de important este sportul pentru sănătatea noastră?
Valeria Răcilă Van Groningen: Practicarea oricărui sport este foarte importantă, atât pentru corp, cât şi pentru minte, pentru echilibrul psihic şi emoţional. Te face să te simţi mai bine, îţi creşte tonusul, imunitatea, eşti în formă, ai mai multă încredere în tine, treci mai uşor peste momente grele.

C.S.Î.D.: Care ar trebui să fie frecvenţa exerciţiilor fizice?
V.R.V.G: Trebuie să facem sport în fiecare zi. Este şi o recomandare în acest sens, promovată în mass-media, minimum 30 de minute pe zi. Orice formă de mişcare este benefică, iar alergarea este cea mai accesibilă, pentru că nu îţi trebuie un echipament special. De asemenea, mersul este foarte benefic, mai ales dacă nu ai condiţie fizică sau timp, încearcă măcar să mergi o oră pe zi.

Recomandări

Cum trebuie să faci jogging pentru a obţine cele mai bune rezultate pentru sănătate

C.S.Î.D.: Care sunt din punctul dumneavoastră de vedere sporturile care se potrivesc omului obişnuit (nici prea sportiv, nici prea sedentar)?
V.R.V.G: Mersul şi alergarea sau exerciţiile simple făcute în casă, cum sunt abdomenele, flotările. Sunt foarte multe programe de antrenament disponiblie pe internet, accesibile tuturor.

C.S.Î.D.: Cum pot fi incluse acestea în rutina zilnică?
V.R.V.G: Nu trebuie să fixăm un anume interval orar când să facem mişcare, dar să nu treacă ziua. Nu trebuie să fim stresaţi de o anumită rutină. Dacă nu practicăm sportul cu un partener, sau cu un antrenor, putem face oricând.

C.S.Î.D.: Ce v-a motivat să vă daţi jos din pat şi să faceţi un antrenament atunci, când, poate, nu v-aţi simţit bine?
V.R.V.G.: Atunci când nu mă simt bine, mă gândesc că sportul mă va ajuta să mă simt mai bine. Şi, de obicei, aşa se şi întâmplă.

C.S.Î.D.: Cât de importantă este disciplina pt a putea să facem sport şi, astfel, să avem grijă de noi?
V.R.V.G.: Foarte importantă, dacă nu ai disciplină, nu poţi să faci nimic în viaţă, iar sportul dezvoltă disciplina.

C.S.Î.D.: Când prea mult sport este prea mult? Mă refer la cei care au fost sedentari şi apoi intră într-un ritm draconic, producând mai mult rău organismului, supunându-l unui stres?
V.R.V.G.: Trebuie să ne ascultăm corpul când facem sport. Dacă am exagerat într-o zi, facem pauză ziua următoare. Oricum, cel mai bine este, dacă am fost sedentari să cerem ajutorul unui antrenor, măcar pentru început şi neapărat să facem control medical, pentru a ne asigura că este totul în regulă şi că alegem un tip de antrenament potrivit pentru organism la acel moment.

C.S.Î.D.: De ce aţi considerat importantă aducerea unui maraton în România? Au fost românii pregătiţi?
V.R.V.G.: Am alergat maratoane în mai multe capitale europene şi mi-am dorit ca şi Bucureştiul să aibă un maraton al lui, organizat în conformitate cu toate standardele internaţionale. Desigur, am început cu puţini oameni, dar numărul participanţilor a crescut de la an la an, la fel şi numărul competiţiilor organizate în România.

C.S.Î.D.: Cum explicaţi succesul din ultimii ani al competiţiilor sportive?
V.R.V.G.: Lumea a început să aprecieze competiţiile sportive, le-au integrat în stilul lor de viaţă. La început au vent din curiozitate, apoi a devenit o plăcere, s-a format o comunitate. Au crescut organic şi evenimentele organizate în România.

C.S.Î.D.: Cum se pot adapta la o cursă virtuală cei care abia se obişnuiseră cu sportul regulat în aer liber?
V.R.V.G.: Dacă sunt alergători, se adaptează, indiferent dacă aleargă împreună sau fiecare pe traseul lui. Practicarea alergării devine o dependenţă, în sensul bun al cuvântului, organismul îţi cere să continui să alergi pentru a te simţi bine.

Despre Uniqa Asigurari Bucharest Family&10k Run

Organizatorii au dorit să vină în sprijinul ONG-urilor asociate evenimentului, a căror finanţare a fost afectată de numărul mic de evenimente din această perioadă. A fost prima competiţie de alergare virtuală din România de asemenea anvergură care a oferit alergătorilor posibilitatea de a dona în plus faţă de taxa de înscriere pentru ONG-ul pe care îl sprijină. Mai exact, 45% dintre aceştia au ales să doneze suplimentar 30% peste valoarea taxei.
Este prima dată când o competiţie de alergare virtuală se desfăşoară pe durata a doar 3 ore şi nu de-a lungul a mai multe zile, cum se întâmplă în mod obişnuit. Alergătorii au luat startul în acelaşi timp, pe trasee alese de ei înşişi, fiecare pentru cauza pentru care au optat, în speranţa că, în acest fel, se va genera, măcar o parte din energia bună, pe care o creează un astfel de eveniment. În dimineaţa zilei de  22 august au alergat campioanele olimpice Viorica Susanu, Camelia Potec, şi, alături de ele, Ilinca Vandici, Mihai Petre, Izabela Pănescu, actorii Adi Nartea, Anghel Damian, Ştefan Iancu şi Rareş Florin Stoica.