INTERVIU | Conectarea cu natura, benefică pentru minte și corp. „Aici am trăit generaţii la rând. Genetic, suntem structuraţi să ne reîntoarcem la natură, e în ADN-ul nostru”

Nu de puține ori am auzit vorbindu-se despre importanța timpului petrecut în natură. Avem mărturie studiile care indică faptul că plimbările în natură, fie că vorbim de plimbări ușoare prin pădure, la pas sau cu bicicleta, fie că vorbim de drumeții montane, toate ajută la îmbunătățirea stării de sănătate și, în special, a stării de bine. Trăim într-o lume în care tehnologia ne hipnotizează cu universul ei în continuă dezvoltare, dar și într-o eră pe repede-nainte, în care nivelul de cortizol este tot mai crescut. Am stat de vorbă cu Adela Dadu, ghid de turism, care ne-a vorbit despre importanța conectării cu natura, dar mai ales, despre legătura pe care copiii ar trebui să o aibă cu aceasta.

CSID: Cât de importantă este conectarea cu natura, pentru minte și corp? Suntem din ce în ce mai stresați din cauza locurilor de muncă și a responsabilităților din viața de zi cu zi, iar multe orașe duc lipsă de spații verzi.

Adela Dadu: Conectarea cu natura este vitală pentru starea noastră de sănătate. În anii ’80, biologul E. Wilson a dezvoltat conceptul de biophilia hypothesis care ar fi tradus prin “iubire pentru viaţă”. Conform acestuia, iubim natura pentru că aceasta ne-a ajutat să supravieţuim. Simţim o stare de bine în natură deoarece aici am trăit generaţii la rând, încă de la începuturi. Genetic, suntem structuraţi să ne reîntoarcem la natură, e în ADN-ul nostru.

Stresul cotidian de la locul de muncă este o boală a secolului XXI. În 2016, Ministerul Sănătăţii din Japonia a făcut publice date înfiorătoare legate de noul fenomen karoshi, moartea subită datorată oboselii. 23 de companii japoneze au declarant că angajaţii lor muncesc în medie între 80-100 ore suplimentare pe lună. Analize statistice recente indică că americanii şi britanicii petrec între 8 şi 10 ore / zi pe reţelele sociale şi pe diverse device-uri. Astfel a luat naştere “technostress-ul”, acel stres cauzat de verificarea constantă a telefonului, nevoia compulsivă de a citi mesaje sau noutăţi, sentimentul că trebuie să fim conectaţi mereu la telefon. Printre simptome  se numără anxietatea, depresia, migrenele, oboseală, insomnia, frustrarea, iritabilitatea şi irascibilitate.

Recomandări

(P) Black Friday 2024 la HUAWEI Store: Ultimul Black Weekend cu reduceri fantastice! Campania continuă cu…

Ce procent de grăsime corporală trebuie să ai în corp să ți se vadă „pătrățelele”. Numărul…

Conform studiilor, o simplă plimbare de doar două ore prin pădure ne poate ajuta să ne deconectăm de la stresul cotidian. O plimbare liniştită ne va ajuta să ne conectăm la momentul prezent, să ne relaxăm, să ne destresăm. Atunci când ne conectăm la natură cu toate simţurile beneficiem din plin de toate calităţile acesteia. Plimbarea în natură ne va reduce nivelul tensiunii arteriale, va scădea nivelul de stres, va îmbunătăţi nivelul cardiovascular, îmbunătăţeşte puterea de concentrare şi memoria, creşte imunitatea, creşte calitatea somnului.

CSID: Copiii și adolescenții ar trebui să se împrietenească de mici cu natura? Cum îi poate ajuta această relație, atât pentru sănătate, cât și pentru dezvoltarea lor personală?

Adela Dadu: Copiii trebuie să petreacă cât mai mult timp în natură. Finlanda (cea mai fericită ţară din lume) are o suprafaţă de 23 milioane hectare de păduri. Copiii finalndezi petrec foarte mult timp în natură chiar şi la temperaturi mult sub pragul de îngheţ. Conectarea cu natura este integrată în stilul de viaţă cotidian din Finlanda. Sistemul educational finlandez (unul din cele mai performante din lume) include lecţii în natură şi despre natură. Cred că trebuie doar să privim nivelul educaţional şi cultural precum şi starea de sănătate a scandinavilor pentru a înţelege rolul esenţial al naturii în asupra copiilor şi tinerilor.

În cadrul proiectului Anii Drumeției s-a inițiat o campanie denumită Aventura cu clasa prin intermediul căreia copiii din întreg județul au avut parte de ieșiri ghidate în natură.

CSID: Cu ce alte beneficii mai vine la pachet timpul petrecut în natură?

Adela Dadu: Pentru ca efectele pozitive ale naturii şi pădurii să fie maxime, ar trebui să încercăm să ne plimbăm în linişte, fără să vorbim prea mult, fără să ne verificăm telefonul (acesta ar trebui să fie deconectat de la internet). Imi place să denumesc genul acesta de activităţi, drumeţii mindful. Ne concentrăm pe prezent, pe ceea ce e în jurul nostru, încercăm să ascultăm natura, să respirăm cât mai adânc, să ne bucurăm de aerul curat. Dincolo de beneficiile de mai sus, o astfel de drumeţie nu doar că ne linişteşte, dar cred că ne şi poate face mai conştienţi de tot ceea ce înseamnă natura pentru noi, mai toleranţi, mai curioşi spre conservarea şi valorificarea acesteia, mai buni şi mai protectori cu tot ce are ea să ne ofere.

CSID: Un studiu din 2013 arată că adulții în vârstă care fac ceva nou îmbunătățesc memoria și sănătatea creierului. În acest context, cum este implicată neuroplasticitatea?

Adela Dadu: Sistemul nervos este format din sistemul simpatic (cel care activează starea de “luptă sau fugi”) şi sistemul parasimpatic (activează starea de “odihneşte-te şi relaxează-te”). Atunci când ne plimbăm prin natură şi ne simţim în siguranţă, tensiunea arterială se reglează, pulsul scade, creşte funcţia digestiei, întregul nostru organism se relaxează. După starea tensionată continuă, se activează sistemul parasimpatic şi ne simţim, în sfărşit, bine.

Există mai multe feluri prin care conectarea la natură implică neuropasticitatea:

• Reducerea stresului şi anxietăţii: mediul natural reduce nivelul cortisolului (hormonal stresului) creând un mediu propice schimbărilor neuroplastice.
• Beneficii cognitive: atunci când petrecem timp în natură, ne folosim toate simţurile şi îmbunătăţim funcţiile cognitive precum memoria, atenţia, creativitatea, toate cruciale pentru neuroplasticitate.
• Activităţile fizice precum drumeţia, joggingul, exerciţiile de yoga, mersul pe bicicletă alături de toate celălalte, îmbunătăţesc sănătatea fizică şi stimulează neuroplasticitatea.
• Activităţile care presupun interacţiunea directă cu natura precum grădinăritul, baia de pădure (silvao-terapia sau forest bathing), meditaţia, au efecte pozitive asupra creierului. Aceste activităţi promovează mindfulness-ul, conectarea profundă cu natura, implicarea mai multor simţuri şi funcţii congnitive simultan ceea ce ajută neuroplasticitatea.

CSID: Când pornim într-o drumeție, cum ar trebui să ne echipăm și care sunt riscurile cu care ne putem confrunta dacă nu avem încălțămintea potrivită, de exemplu?

Adela Dadu: Depinde unde vrem să facem drumeţia. Pentru a ne bucura de beneficiile naturii, putem să mergem şi într-o pădure apropiată sau chiar într-un parc mai departe de trafic. Insă, dacă dorim să mergem într-o drumeţie montană atunci trebuie să luăm în seamă câteva aspecte:

• Echipamentul adecvat (haine lejere adecvate anotimpului, ghete de drumeţie, chiar şi beţe)
• Hrană uşoară şi energizantă (minim un litru de apă)

Trebuie să ştim că o drumeţie mindful, pentru a avea efectele dorite, nu este despre efort şi depăşirea unor recorduri, este despre a ne bucura de natură. Rucsacul trebuie să fie lejer doar cu cele de trebuinţă, fără a pune presiune pe coloană. La fel şi încălţămintea trebuie să fie adecvată terenului, esenţial pentru a evita accidentările.

Apoi, cred că ar trebui să ne „echipăm” şi cu un mindset adecvat, cu un set de valori pe care vrem să urmăm şi să ştim că nu este importantă destinaţia ci călătoria în natură şi în noi înşine.

Foto: envato