Ana Mega este una dintre pasionatele de alergare, înot şi bicicletă. Dar nu pe rând sau ocazional, ci toate, în probe solicitante în competiţii de triatlon şi Ironman.
Urmează un interviu despre voinţă, forţă, răbdare, sacrificiu, dietă echilibrată, toate încununate la final cu un corp fit şi o energie de invidiat
CSÎD: Care a fost primul triatlon la care ai participat şi ce te-a determinat să participi?
Ana Mega: Am început triatlonul la Trichallenge Mamaia in 2013, unul dintre cele mai bine organizate concursuri de la noi din ţară, cu proba sprint: 750m Inot, 20km bicicleta, 5km alergare. O prietenă foarte bună mă sună şi îmi zice de ce nu mă înscriu la Trichallenge Mamaia? Pe vremea aceea nici nu ştiam ce înseamnă triatlon (trăiască internetul), iar curiozitatea era mai puternică decât frica că o să mă înec în cei 750m pe care îi aveam de parcurs.
CSÎD: Viaţa ta s-a schimbat de cand ai devenit o triatlonistă şi nu una chiar amatoare?
Ana Mega: Da, pot să spun că mi s-a schimbat viaţa. Sportul, în general şi triatlonul în special, au devenit aproape un mod de viaţă pentru mine: antrenament, recuperare, alimentaţie, odihnă! Desigur, toate astea nu ar fi posibile fără suportul soţului meu care mă înţelege şi mă susţine. În plus, mă simt foarte bine, sunt în cea mai buna formă fizică şi mă simt excelent! Totul datorită acestui stil de viaţă.
CSÎD: După primul triatlon ce te-a făcut să continui şi să-ţi setezi un obiectiv precum Ironman?
Ana Mega: Nu mi-am setat ca obiectiv un Ironman de la primul triatlon. Locul 3 obţinut la categorie de vârstă la primul triatlon a fost click-ul care a declanşat nebunia. Din acel moment ştiam exact ca voi începe antrenamente specifice să fiu mai bine antrenată la cel de-al doilea triatlon la care voi participa.
CSÎD: Ce simţi înainte şi după o astfel de provocare?
Ana Mega: Sentimentele înainte de o astfel de provocare sunt foarte diversificate: nerăbdare, teamă chiar panică, uneori. Vrei ca totul să fie sub control, totul să meargă conform planului pentru ca orice detaliu contează! După concurs… Hmmm… Cu siguranţă, aşa se resimte un colţ de fericire! Te simţi eliberat, realizezi că ai făcut ceva cu adevărat greu şi asta depăşeşte orice suferinţă!
CSÎD: Ce dieta adopţi ca să faci faţă efortului?
Ana Mega: Alimentaţia este unul dintre cele mai importante aspecte, atât în viaţa de zi cu zi cât mai ales ca sportiv. Personal, nu sunt adepta dietelor şi prefer o alimentaţie echilibrată, evitând pe cât posibil prăjelile sau bombele calorice care îţi aduc prea puţine aporturi nutritive. Desigur, ca sportiv de anduranţă, carbohidraţii joacă un rol esenţial în alimentaţie dar şi proteinele sau grăsimele sănătoase au beneficiile lor.
Micul dejun era cea mai bogată masă, la prânz nu aveam probleme pentru ca orezul oricum ar fi gătit e mâncarea mea preferată, iar seara îmi făceam tot felul de salate. Cu rutina înainte de cursă poţi spune că: înainte de cursă am un obicei pe care îl respect referitor la încărcarea cu carbohidraţi şi consumul de lichide pentru a porni la drum cu rezervoarele pline.
CSÎD: Cum arată o zi de pregatire?
Ana Mega: O zi de antrenament începe la ora 7.00 cu înotul, iar în zilele când primul antrenament este alergare, chiar mai dimineaţă. Urmează problemele zilnice: familie, serviciu, piaţă, casa iar după-amiaza, al doilea antrenament care se termină undeva spre ora 20.00. Pentru a gestiona o zi, am nevoie de disciplină, planificare şi bineînţeles, suportul, sprijinul şi înţelegerea soţului meu!
Este greu dar nu imposibil! Trebuie să elimini sau să reduci la minimum toate activităţile consumatoare de timp dar foarte puţin importante cum ar fi, de exemplu, televizorul.
CSÎD: Ce presupune antrenamentul pentru Ironman? Este vorba despre antrenament fizic sau trebuie să-ţi antrenezi şi mintea pentru a rezista?
Ana Mega: Antrenamentul pentru Ironman înseamnă foarte multe ore de pregătire: sute de km la înot sau alergare, mii de kilometri pe bicicletă şi la fel de multe antrenamente în sala de forţă, streching sau masaj. Odată cu pregătirea fizica se întăreşte şi forţă psihică. Te simţi din ce în ce mai puternic, începi să ai încredere în tine, să simţi că eşti eficient şi că nimic nu-ţi poate sta în cale, mai ales când omul care te pregăteşte, în cazul meu Filip Grigorescu, e mereu lângă tine, te încurajează şi te motivează.
Desigur, trebuie să fii conştient că te aşteaptă un efort aproape de limita epuizării, că se poate întâmpla aproape orice în 12 ore de cursă, dar încerci să-ţi controlezi mintea, să-ţi înhibi orice necesitate şi să-ţi concentrezi toată energia pentru scopul suprem: trecerea liniei de sosire. Totuşi, oricâtă pregătire fizică ai face, oricât ai exersa mental cursa, hazardul joaca un rol foarte important şi trebuie să fii pregătit pentru orice.
CSÎD: Care a fost cel mai dificil moment din cursa, pe care nu-l vei uita niciodată? Dar cel mai frumos?
Ana Mega: Am avut câteva momente mai dificile, cred că cel mai greu a fost la alergare pe la kilometrul 25 când simţeam că nu pot controla durerea de burtă nici cu cele 3 pastile pe care le luasem pe parcursul traseului de bicicleta. Am avut senzaţia că „cineva” îmi smulge abdomenul. Consider că cel mai fericit moment a fost în momentul în care mă îndreptam spre linia de sosire şi auzeam „Ana Mega from Romania is an Ironman „.
CSÎD: La ce ai renunţat ca să poţi face acest lucru?
Ana Mega: Am renunţat la aproape tot ce făceam înainte sau cel puţin le-am trecut în plan secundar. Viaţa mi-a devenit mult mai ordonată, mai organizată iar eu am devenit mult mai atentă la detalii.
CSÎD: Cum îţi priveai corpul înainte şi cum îl vezi acum?
Ana Mega: Lăsând modestia la o parte, eu am fost întotdeauna o fire sportivă şi atentă cu alimentaţia, iar datorită acestui fapt arătam destul de bine, acum însă, după ce am adoptat acest stil de viaţă şi de pregătire fizică, pot spune că mă simt excelent. Corpul s-a tonifiat, muşchii sunt mult mai puternici, eu mă simt puternică. Cred că, in doua cuvinte, sunt mega fit!
CSÎD: Te consideri un model? Crezi ca poti inspira sau lumea încă se teme să accepte provocari majore de tipul triatlon sau Ironman?
Ana Mega: Nu ştiu dacă sunt un model, cred că ceilalţi ar trebui să stabilească asta. Mi-ar plăcea să cred că sunt o deschizătoare de drumuri, dovada că şi femeile pot face faţă unei astfel de provocări iar dacă sunt o sursă de inspiraţie pentru o potenţială participantă la Ironman, asta nu poate decât să mă bucure!
CSÎD: Ce te face sa mergi mai departe când nu mai poţi?
Ana Mega: Abandonul sau lucrul neterminat nu mă caracterizează în nici un domeniu! Sunt o fire ambiţioasă, competitivă şi de aceea, dacă îmi propun ceva, cu siguranţă o să duc la bun sfârşit indiferent de costuri sau riscuri. Desigur, tot ce-mi propun e realizabil pentru ca mă consider, în primul rând, un om raţional.
CSÎD: Care este cel mai dificil lucru din timpul unui Ironman?
Ana Mega: Nu cred că pot numi un singur lucru dificil la un concurs de Ironman. Consider că totul este dificil, nu se poate compara cu nimic: maraton, half Ironman etc, probabil, tocmai de aceea, atunci când s-a inventat, s-a folosit o denumire masculină: iron-man!
CSÎD: Cum ţi-a influentat în bine viaţa decizia de a participa la astfel de competiţii?
Ana Mega: Am devenit mult mai atentă la detalii, mult mai organizată, mai conştientă de corpul meu. Am cunoscut oameni noi, oameni frumoşi uniţi de aceeaşi pasiune! Am devenit mai încrezătoare în forţele mele, mai puternică şi simt că aş putea face orice mi-aş propune! Cu siguranţă, triatlonul este un mod de viaţă, care cere multe sacrificii, care, de multe ori sunt în avantajul meu dar satisfacţiile sunt nepreţuite!