Brânza Hochland este una dintre cele mai cunoscute tipuri de brânză pe care o folosesc românii, mai ales la micul dejun.
Românii o includ frecvent în sandvișuri, o folosesc în diverse preparate sau o consumă simplu, fiind apreciată pentru gustul plăcut. Cu toate acestea, puțini dintre aceștia sunt conștienți de ingredientele pe care le conține sau cât de nocive sunt acestea pentru sănătate.
Conform etichetei, brânza topită de la Hochland este obținută prin topire, cu grăsime de minimum 38%, cu 47 % brânzeturi, lapte degresat reconstituit, lapte praf degresat, smântână praf 0.1%, apă, sare, amidon, arome, dextroză, fibre de citrice, extract de condimente, acerola deshidratată din suc de cireșe, condimente, culturi lactice, unt, săruri de topire, E 452 și E 331, corector de aciditate, E 339 și aromă.
”Brânza topită este o varietate de brânză procesată la căldură împreună cu alte ingrediente pe bază de lapte, emulsificatori, uleiuri vegetale saturate, sare, coloranţi alimentari, uneori şi zer şi/sau zahăr. A fost inventată în secolul trecut în Elveţia, însă a cunoscut succesul în America, atunci când James Kraft a inclus-o în producţia de masă la scurt timp după al Doilea Război Mondial. Sărurile de topire folosite în procesarea brânzei topite sunt difosfaţii de calciu (E 450), polifosfatul calcic (E 452), fosfaţii de sodiu (E 339), citraţii potasici (E 332), citraţii sodici (E 331) şi citraţii de calciu (E 333)”, conform specialiștilor DSVSA Iași.
”Poate produce cancer în urma interacțiunii cu proteinele din alimente, reacție ce duce la formarea nitrozaminelor (substanțe posibil cancerigene). Pentru a diminua cantitatea de nitrozamine formată, producătorii din industria alimentară adaugă în produse vitamina C (acid ascorbic) și vitamina E (tocoferol).
Toate aceste E-uri din brânza topită fac parte din categoria E-urilor suspecte, care pot provoca reacții alergice, înrăutățirea astmului. Mai există un motiv pentru care brânza topită poate fi considerată riscantă pentru organism: glutamatul monosoic E 621 care este un potențiator de aromă și poate crea dependență, stimulând apetitul. Compuşii de degradare metabolică ai glutamatului au efecte neurotoxice și pot produce dureri de cap, slăbiciune, greață, modificări de ritm cardiac”, mai spun specialiștii din Iași.