Cum să gestionezi stresul în mod constructiv

Stresul este prezent în diverse situații din viață, însă este important ca oamenii să învețe cum să gestioneze această reacție normală pentru a-și menține echilibrul mental și fizic. Recomandări valoroase pentru combaterea stresului:

Andrei Miu, Profesor de Neuroștiințe Cognitive și psiholog cu experiență vastă în studiul stresului și reglării emoționale, se adresează tinerilor printr-o scrisoare deschisă în care explică ce este stresul și oferă idei pentru o gestionare sănătoasă a stresului.

„Stresul e o denumire generică pentru toate emoțiile negative, inclusiv frică, furie, tristețe, dezgust, rușine și vinovăție. Nu știu dacă știi, dar s-a dovedit, după mulți ani de cercetare, că procesul prin care se declanșează emoțiile ține de gândire. Mai exact, acest proces implică evaluarea unei situații în raport cu scopul nostru în acea situație. Cu alte cuvinte, dacă ni se pare că o situație e potrivnică scopului nostru (trebuie să ajung la școală și e foarte aglomerat), o să apară una sau mai multe emoții negative. Dacă credem că situația e favorabilă scopului nostru (polițistul a dat prioritate autobuzului școlar), vor apărea emoții pozitive. E simplu să testezi tu însuți ipoteza că evaluarea cognitivă produce emoțiile: schimbă felul în care interpretezi situația și o să se schimbe emoțiile. De exemplu, în situația de mai devreme, stresul se va reduce dacă te gândești că ești în autobuzul școlii și că, nefiind din vina ta, întârzierea îți va fi scuzată.

Poate cea mai cunoscută teorie științifică despre stres este cea a psihologului american Richard Lazarus. Conform acestei teorii, stresul apare când sunt întrunite două condiții: (1) când suntem într-o situație importantă pentru noi, adică una în care urmărim un scop sau de la care vrem ceva; și (2) când credem că nu avem resurse să facem față situației și că n-o să reușim să ne atingem scopul. Teoria a fost numită „tranzacțională” pentru că susține că stresul apare în relația dintre noi și mediu, când credem că ce trebuie să facem ca să ne atingem scopul e mai greu decât ce putem face.” spune Andrei Miu, Profesor de Neuroștiințe Cognitive și Psiholog, în scrisoarea deschisă adresată tinerilor.

Scrisoarea include idei care pornesc de la o abordare bazată pe cercetările din domeniul științelor afective, iar prima dintre ele este:

Nu evita stresul cu orice preț. Trebuie să pornești de la premisa că, oricât ai încerca, nu vei reuși să eviți stresul. Și nici nu trebuie. Stresul e o reacție normală, care îți pregătește mintea și corpul pentru situații în care crezi că lucrurile nu vor merge chiar așa cum vrei tu. Dacă ești în genul de situație în care succesul depinde și de ce vei face tu, stresul te va ajuta să fii pregătit psihic și fizic. Dacă, însă, pleci de la ideea că o viață bună este o viață fără stres sau că stresul e o slăbiciune, îți vei produce alte emoții negative (mi-e rușine că sunt stresat), care vor amplifica și vor prelungi stresul, sau vei ajunge să eviți situații cărora le-ai putea face față, cu puțin efort, și din care ai avea de câștigat. Non-acceptarea emoțiilor și comportamentul evitant sunt asociate cu performanță mai scăzută, cu relații sociale mai sărace și cu risc mai mare de boli, pe termen lung.

„Ca oameni, avem capacitatea unică de a înțelege cum iau naștere emoțiile. E o oportunitate incredibilă, care ne arată și calea cea mai bună de a ne regla emoțiile. Dovezile științifice arată clar că gândirea determină emoțiile și că, schimbând felul în care gândim, ne putem schimba emoțiile. Educația ne ajută să înțelegem mai bine lumea și oamenii, dar ne poate ajuta și să ne maturizăm emoțional. Dacă suntem atenți la ce simțim și analizăm gândurile care au dus la acele emoții, dacă suntem pregătiți să ne reglăm emoțiile atunci când sunt prea intense sau sunt nepotrivite, vom putea pune emoțiile în slujba scopurilor noastre. Sunt convins că, dacă vei încerca să aplici ideile pe care ți le-am împărtășit mai sus, vei simți, ca și mine, că îți înțelegi mai bine reacțiile emoționale și că poți să le stăpânești mai eficient, atunci când e cazul.” a concluzionat Andrei Miu, Profesor de Neuroștiințe Cognitive și Psiholog.