”Ce se întâmplă, Doctore cu misiunea (im)posibilă a depistării şi tratării cancerului la sân?”, un super eveniment marca CSID.RO

Pe 11 iunie, la Cinema Pro în Bucureşti, a avut loc conferinţa ”Ce se întâmplă, Doctore…cu misiunea (im)posibilă a depistării şi tratării cancerului la sân?”, organizată de CSID.ro, avându-i ca invitaţi pe Dr. Dragoş Median – Medic primar oncologie medicală, Supraspecializare în Tratamentul cancerului mamar, Dr. George Iancu – Asistent universitar, Doctor în ştiinţe medicale, Medic primar obstetrică-ginecologie, Supraspecializare Uroginecologie şi Lect. Dr. Diana Vasile – Psihoterapeut, Presedinte Institutului pentru Studiul şi Tratamentul Traumei. Evenimentul a fost moderat de Beatrice Osanu – redactor-şef, „Ce se întâmplă, doctore?” şi Bianca Poptean – senior editor, „Ce se întâmplă, doctore?”. Iar parteneri au fost Roche, www.canceruldesan.ro şi Sano Vita.

Anual, în jur de 9000 de femei sunt diagnosticate, în România, cu cancer la sân. Din fericire, depistat la timp, cancerul la sân poate fi vindecat, salvându-se astfel vieţile a mii de femei. În ţările dezvoltate din Europa de Vest, lupta împotriva cancerul de sân nu mai este demult o misiune imposibilă, iar rata supravieţuirii poate ajunge la 90%, dacă boala este descoperită în timp util.

În deschiderea conferinţei, Dr. Dragoş Median, medic primar oncologie medicală, a oferit publicului participant la conferinţă câteva date în privinţa incidenţei cancerului de sân în România.

Recomandări

Aveţi o rudă cu cancer mamar? Mergeţi urgent la medic!

În medie, 10 românce sunt diagnosticate zilnic cu cancer mamar

“Cam care ar fi incidenţa acestei boli în România? Ea e în jur de 9000 şi ceva de cazuri noi în fiecare an şi mortalitatea de 3300 de cazuri în fiecare an. Aceste date plasează pe primul loc cancerul mamar în ceea ce priveşte incidenţa în cazul femeilor şi, evident, pe primul loc şi în ceea ce priveşte mortalitatea prin cancer în cazul femeilor”.

Apariţia cancerului la sân este legată de mai mulţi factori de risc. Din nefericire, unii dintre ei nu pot fi evitaţi, însă există factori de risc care pot fi eliminaţi din stilul de viaţă.

”Principalul factor de risc pentru cancerul de sân este sexul feminin. Este o boală care apare în special la femei. Există şi bărbaţi care au cancer de sân, însă mult mai mică este incidenţa cancerului de sân în cazul bărbaţilor. Este o boală influenţată de hormoni. De aceea, expunerea la estrogeni, fie că vorbim la o expunere normală, fie că vorbim de o expunere exogenă la estrogen poate să crească riscul apariţiei acestei boli. În al treilea rând este vorba de o istorie a familiei sau genetică. Nu neapărat mutaţiile genetice, ci simplul fapt că o rudă, fie ea de gradul I sau de gradul II a fost diagnosticată cu cancer de sân creşte riscul pentru o femeie de a face acelaşi tip de boală. Mutaţiile genetice cele mai cunoscute fiind cele legate de genele BRCA 1 şi BRCA 2 reprezintă un factor pe risc pentru apariţia cancerului de sân, dar nu numai. De asemenea, numărul mic de naşteri, lipsa alăptării sunt factori de risc suplimentari”, a declarat dr. Dragoş Median, medic primar oncologie medicală.

Specialiştii invitaţi la eveniment au menţionat şi câteva componente ale stilului de viaţă dezechilibrat care pot creşte riscul de cancer.

”Depinde ce înţelegem din ”un stil de viaţă dezechilibrat”. Obezitatea da, este un risc de cancer de sân. La fel şi sedentarismul, dar nu este un risc numai pentru cancerul de sân, ci şi pentru alte boli”, a adăugat medicul primar oncolog.

”Ştim deja este că stresul influenţează echilibrul hormonal şi cercetările celor care au lucrat ca psihologi sau ca psihiatri în zona îngrijirilor paliative au făcut o caracterizare a persoanelor care ar fi predispuse la boli grave precum cancerul şi aici punctează patru caracteristici care generează un stres înalt, evident corelat cu bolile grave. Prima caracteristică este dificultatea de a spune ”Nu”, chiar şi în situaţii în care nu-ţi doreşti, nu e potrivit pentru tine, nu gândeşti că ar trebui să faci lucrurile acelea, dar de jenă, de ruşine, din motive diverse decizi totuşi să mergi mai departe.

A doua caracteristică este dificultatea de a exprima bucuria sănătoasă, adică o dificultate de a exprima trăiri emoţionale naturale ceea ce pune presiune pe sistemul hormonal şi atunci creşte, evident, densitatea cu hormoni de stres. A treia caracteristică este centrarea excesivă pe roluri şi responsabilităţi, iar a patra situaţie o reprezintă persoanele concentrate pe rolurile celorlalţi, adică persoanele care au tendinţa de a se sacrifica pentru celălalt sau pentru ceilalţi. O serie de factori de risc care au fost asociaţi cu bolile grave la vârsta adultă, inclusiv cancere, dar nu exclusiv cancer la sân, au fost experienţele traumatice trăite în copilărie. Adică abuz, neglijenţă, suferinţă acută din cauza pierderii unor părinţi sau traiul în relaţii dificile”, a adăugat lector dr. Diana Vasile, psihoterapeut.

Galerie foto

vezi galeria
48 foto

Simptomele cancerului mamar

Fiecare femeie trebuie să-şi asculte coprul şi să fie atentă la fiecare detaliu. Orice schimbare apărută poate reprezenta un semnal de alarmă, iar în cazul cancerului la sân, cel mai frecvent simptom este apariţia unui nodul la nivelul sânului sau modificarea acestuia.

”Cel mai frecvent este vorba de un nodul sau ceva care apare nou la nivelul sânului. Acesta este cel mai frecvent semn care apare şi cred că este suficient pentru a determina orice femeie să vadă despre ce este vorba. Poate fi cel mai adesea vorba despre o tumoră benignă, un fibroadenom, dar este un semn suficient de important ca s-o determine să facă acest pas. Alte modificări: când apar retracţii, strângerea pielii sau apar ganglioni la subraţ sau apare înroşirea sau iritarea pielii de la nivelul sânului, deja asta nu mai reprezintă un stadiu incipient de boală, ci un stadiu avansat”, i-a informat pe cei prezenţi în sală dr. Dragoş Median, medic primar oncologie medicală.

Pentru că s-a adus în discuţie termenul ”nodul benign”, dr. George Iancu, medic primar obstetrică-ginecologie, a explicat care este raportarea în privinţa formaţiunilor benigne, dacă au risc de transformare pe termen lung şi dacă se scot.

”În primul rând, diagnosticul de benignitate sau malignitate se pune anatomopatologic, pe fragment de biopsie ca să ştim cu siguranţă dacă un nodul este benign sau malign. Trebuie să avem un examen histopatologic. Evaluarea clinică şi evaluarea imagistică ne pot da un diagnostic de suspiciune. Anumite caractere au nodulii benigni, alte caractere au nodulii maligni, dar pentru certitudine avem nevoie de diagnostic histopatologic pe care-l obţinem cu biopsie. În funcţie de gradul de suspiciune există o stratificare la ecografie şi mamografie. De asemenea, stabilim dacă este necesară biopsia sau nu, dar dacă gradul de suspiciune este foarte mic atunci este absolut acceptabil ca pacienta să continue să urmărească, să monitorizeze clinic şi imagistic la un interval de timp în funcţie de situaţie. Dacă gradul de suspiciune imagistic este suficient de înalt, de la un anumit nivel în sus, atunci e obligatorie biopsia şi, de principiu, şi tratamentul chirurgical” a declarat dr. George Iancu, medic primar obstetrică-ginecologie

Despre biopsie şi opţiunile existente la ora actuală

În privinţa biopsiei şi a opţiunilor pe care femeile le au la ora actuală, specialistul informează că ”pentru tumorile palpabile cel mai frecvent folosim, nu doar la noi, ci în toată lumea, biopsia cu ac gros. Este o biopsie care obţine fragmente de ţesut suficient de consistente pentru ca anatomopatologul să pună un diagnostic de malignitate, de tip de boală, de agresivitate. Alături de biopsia cu ac gros mai sunt: biopsia cu ac fin, care furnizează doar celule de la nivelul tumorii respective, dar care este mai puţin informativă şi atunci rămâne pe planul doi, pentru zone mai greu accesibile, pentru axilă. Mai este biopsie excizională, dar care necesită o anestezie mai puternică, mai avansată, biopsia cu ac gros de care vă povestesc realizându-se cu anestezie locală, pacienta plecând imediat după biopsie” a completat medicul George Iancu.

Specialiştii au explicat în cadrul conferinţei şi ce presupune acest diagnostic din punct de vedere psihologic şi ce ar trebui să facă persoanele care primesc acest diagnostic.

“Persoana care primeşte acest diagnostic trece prin câteva faze. Prima fază care apare odată cu primirea diagnosticului este şocul, care apare ca o reacţie firească de trăiri, senzaţie de vulnerabilitate, îndoială. Apoi apare faza de negare, care are două aspecte: negarea diagnosticului, iar a doua formă este negarea de tipul “Ok, totul va fi bine”. Mai apoi, apare faza de invazie în care apar toate trăirile emoţionale. Este o fază destul de dureroasă. Ultima este faza de perlaborare, adică de a procesa fiecare informaţie primită. E cea mai lungă si practic permanent reactivată de fiecare informaţie sau veste nouă din viaţa ei”, a explicat procesul psihologic al diagnosticului de cancer Diana Vasile, psihoterapeut, preşedintele Institutului pentru Studiul şi Tratamentul Traumei.

Informarea corectă, una dintre condiţiile esenţiale pentru sănătatea femeilor

În cadrul conferinţei „Ce se întâmplă, Doctore…cu misiunea (im)posibilă a depistării şi tratării cancerului la sân?”, specialiştii au insistat şi asupra informării din surse credibile, medicale, şi a educaţiei permanente pe care oricine ar trebui să o facă pentru menţinerea sănătăţii pe termen lung. Iar în cazul patologiei mamare, de mare folos este şi navigatorul oncologic de pe site-ul www.canceruldesan.ro, care oferă pacientelor cu cancer mamar, dar şi femeilor sănătoase, informaţii corecte, articole medicale şi sfaturi pentru menţinerea sănătăţii. La finalul conferinţei, speakerii au venit şi în sprijinul persoanelor din public care au avut întrebări legate de depistarea şi tratarea cancerului mamar. În plus, participanţii au primit cadouri din partea Sano Vita constând în produse alimentare sănătoase.