Cea de-a VII-a ediţie a conferinţelor ”Mama şi copilul”, organizate de ”Ce se întâmplă, Doctore?”, a avut loc pe 5 noiembrie, în Mall Park Lake. Evenimentul moderat de Beatrice Osanu, redactor-şef CSID.ro şi Bianca Popean, senior editor CSID.ro, le-a avut ca invitate pe Laura Cosoi, Dr. Simona Tivadar, Medic primar diabet, boli de nutriţie si metabolism şi Dr. Angelica Constanţa Vişan, Medic primar boli infecţioase la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş”. Cei trei speakeri au oferit informaţii despre cel mai sănătos start în viaţă pentru copii, iar partenerii evenimentului au fost Cutaden, dm drogerie markt România, Touch antibacterial, Kebene Pro Baby, Hepiflor şi Aquatique.
Pentru că bebeluşii nu vin la pachet cu un manual de instrucţiuni, proaspetele mămici îşi pun numeroase întrebări. Care sunt avantajele alăptării şi când putem introduce hrănirea cu laptele praf? Care sunt greşelile frecvente ale mamelor privind alăptarea, diversificarea, îmbrăcatul copiilor şi medicaţia? Cum putem feri bebeluşul/copilul mic de infecţiile digestive/respiratorii?, acestea sunt doar câteva dintre întrebările aflate pe buzele tuturor mamelor, în condiţiile în care presiunea pe care societatea o pune asupra femeilor aduce mari schimbări în viaţa acestora.
Copiii sunt diferiţi şi fiecare are nevoi diferite aşa că mamele nu se vor lovi neapărat de situaţii similare în încercarea de a rezolva anumite probleme, fie că este vorba de plâns, sistem imunitar, alimentaţie sau, de ce nu, prima febră. Laura Cosoi a devenit mămică acum un an şi 5 luni şi ne-a vorbit în cadrul conferinţei despre experienţa sa de mamă, dar şi despre cum a trecut cu brio prin situaţiilemai dificile.
”Prima febră a fost acum, de curând, când am plecat cu autorulota. Rita nu a fost un copil bolnăvicios. Chiar am avut noroc, dar poate şi pentru că nu am înfofolit-o, nu am ţinut-o tot timpul într-un glob de cristal, am călit-o de mică. Am mers pe principiul „de ce copiii din ţările nordice pot şi ai noştri nu?”. Am avut noroc că nu a răcit, ce-i drept, iar prima febră a făcut-o după un an. Nu m-am panicat. Mi-am dat seama că este de la răceală. Mai târziu, a făcut gură-mână-picior, pentru că a intrat în colectivitate, merge la creşă. Mi-am dat seama că sunt etape foarte importante şi pentru dezvoltarea ei şi pentru experienţa ei de viaţă. Nu cred că există copil care să nu treacă printr-un episod mai puţin plăcut”, povesteşte actriţa.
Virozele de sezon reprezintă teama principală a părinţilor, dar în fond, acestea au şi ele un rol important în întărirea sistemului imuniar.
”Toată lumea se teme că are copilul o imunitate scăzută, iar noi le explicăm că este normal să răcim, că toate aceste viroze ne antrenează sistemul imunitar. Este normal ca un copil să facă între 6-8 episoade de răceală pe an. După ce vin pe această lume, copiii intră într-o lume plină de microbi. Pentru că sistemul lor imunitar este imatur, orice întâlnire cu câte un virus se transformă într-o mică boală. Dacă depăşim cu graţie acest episod, copilul va avea noi anticorpi. Nu poţi fi rezistent la o răceală decât dacă ai trecut prin ea”, explică Dr. Angelica Vişan, medic primar boli infecţioase.
Există gesturi la care părinţii le fac în disperarea de a le creşte imunitatea copiilor, atât din punct de vedere medical, cât şi în privinţa dietei, alimentaţiei.
”Din punct de vedere al infecţionistului, mesajul pe care încercăm să-l transmitem părinţilor de câte ori avem ocazia este următorul: vaccinaţi-vă copiii. Programul de vaccinare este o schemă foarte bine gândită care, la sfârşitul primului an de viaţă, oferă o barieră completă de anticorpi pentru copil, o barieră pentru cele mai grave boli. Începând cu vaccinul hexavalent, apoi vaccinul pentru rubeolă, rujeolă, oreion, schema a fost completată recent cu vaccinul pentru pneumococ. Mai mult, acum putem face şi vaccinul antigripal, iar acum avem pe piaţă şi vaccinul pentru meningococ. Făcând toate astea, până la sfârşitul primului an de viaţă, am asigurat imunitatea copilului şi putem să-l lăsăm fără problemă la creşă. Îmi plac şi terapiile complementare, am făcut şi cursuri de homeopatie şi sunt de acord cu toate. Consider că, în ziua de azi, alopatia ar trebui să-şi dea mâna homeopatia şi cu medicina complementară”, informează Dr. Angelica Vişan.
Alăptarea reprezintă primul pas al copulului către o nutriţie sănătoasă. De altfel, naşterea naturală şi alăptarea reprezintă căi prin care se poate asigura imunitatea corectă a bebeluşului încă din primele luni de viaţă.
”Dacă vreţi imunitate pentru copii, desigur, alăptatul este prima soluţie prin care copilul primeşte anticorpii de-a gata. Dar pentru o imunitate activă, vaccinarea este un lucru foarte serios, care ne-a triplat populaţia pe planetă. Dacă sunt probleme şi nu puteţi alăpta, să ştiţi că cei mici cresc şi cu lapte praf, nu trebuie să faceţi depresii, nici să plângeţi sau să vă înscrieţi în grupuri de mămici. Dacă vedeţi că în primele şase săptămâni, copilul nu are un ritm de supt, deja e o problemă. Sunteţi o mică uzină care produce lapte şi trebuie să mâncaţi normal. Iar când alăptaţi copilul, dacă nu începe să-şi rărească mesele după şase săptămâni, în special mesele de noapte, este o problemă. Trebuie să faceţi în aşa fel încât mâncatul acela din patru-n patru ore să se termine”, explică Dr. Simona Tivadar, medic primar diabet, boli de nutriţie şi metabolism.
”Eu am alăptat până la 8 luni. A fost greu la început, dar ne-am reglat şi este clar o interdependenţă legată de copil, pentru că sânii mei spuneau ceva, copilul voia altceva, eram uneori în contra timp. E ca un dans alăptatul. Trebuie să ajungi să fii într-un ritm cu copilul. Exact aşa am simţit alăptatul. Îmi amintesc perfect când pediatrul a venit acasă, eu aveam în instinct că trebuie să alăptez tot timpul. Mi se părea că are nevoie tot timpul, iar primul lucru pe care mi l-a spus pediatra a fost că nu trebuie să alăptez copilul la cerere. Copiii nu plâng pentru că le e foame, mai plâng şi pentru alte motive şi trebuie să-i laşi”, a spus Laura Cosoi.
În mediul online, mămicile sunt bombardate cu fel de fel de informaţii mai mult sau mai puţin corecte. Există numeroase grupuri de mămici în care, de cele mai multe ori, cunoştinţele medicale sunt 0, dar cu toate astea se oferă sfaturi în privinţa sănătăţii copiilor. Acelaşi lucru este valabil şi în cazul vaccinării, unde, din fericire, în ultima vreme, oamenii aleg să se informeze corect şi, în prezent, mai există doar câteva grupuri izolate de antivaccinişti.
”Noi ca infecţionişti ne-am aliat şi considerăm că trebuie să o luăm iar de la capăt, să instruim şi să invăţăm mamele despre importanţa acestui gest care pe vremea noastră era un gest firesc. Nici nu se punea problema ca cineva să refuze sau să nu se prezinte la vaccin, iar apariţia curentului antivaccinist a avut consecinţe dezastruoase. De când a apărut acest curent, după anii 2000, la Institutul „Matei Balş”, am trecut prin trei perioade de rujeolă, acestea fiind îm 2004-2005, 2011-2012, iar începând din 2016 am crezut că nu se mai termină. A durat doi ani şi ceva. În total, au fost la noi în ţară peste 17.000 de cazuri de rujeolă şi 64 de decese. Este o boală foarte grea, se îngrijeşte foarte greu, copiii suferă foarte tare şi apar multe complicaţii. Copiii sunt monitorizaţi, se aplică foarte multe manevre de îngrijire foarte complexe. După doi ani şi ceva, în sfârşit a început să scadă numărul de cazuri, după ce s-a insistat cu vaccinarea”, explică Dr. Angelica Vişan.
O altă temă abordată în cadrul conferinţei a fost dedicată riscurilor eliminării proteinelor animale din alimentaţia copiilor. ”Omul a fost vânător şi pescar. Prima lui hrană este laptele care, în afară de anticorpi, conţine proteine de calitate. Omul este o structură proteică. ADN-ul din fiecare celulă este făcut din proteinele pe care le mâncăm, hormonii noştri sunt lanţuri proteice, anticorpii sunt lanţuri proteice. Până la vârsta de un an, copiii au nevoie de 12 aminoacizi esenţiali pe care trebuie să-i ia neapărat din mâncare. Dacă mâncarea nu este corectă până la vârsta de 1 an, stricăciunile sunt ireversibile. După un an, avem nevoie de 11 aminoacizi esenţiali, iar adultul are nevoie de 10 aminoacizi esenţiali pe care trebuie să-i ia din mâncare”, explică Dr. Simona Tivadar. ”Să te hrăneşti corect înseamnă în primul rând să ai o proteină de calitate, care să provină din animale care s-au mişcat în cursul vieţii şi care nu au stat nemişcate într-o crescătorie. Întotdeauna când sunt întrebată: ce mâncăm? Mâncăm de toate. Trebuie să mâncăm de toate pentru că omul este o fiinţă omnivoră, iar calitatea trebuie respectată mai ales în cazul proteinelor animale”, adaugă Dr. Simona Tivadar, medic primar diabet, boli de nutriţie si metabolism.
Un alt sfat important oferit de medicul Simona Tivadar a fost cel legat de diversificare şi alegerea alimentelor care provin din zona în care s-a născut copilul. ”Nu ar trebui să alergăm după alimente exotice. I le oferim copilului, i le prezentăm, dar în niciun caz nu abuzăm, nu sunt miraculoase. Noi suntem oameni de zonă temperată şi strămoşii noştri s-au perfecţionat cu un bagaj de enzime şi substanţe cu care să digere şi să prelucreze alimentele pe care le găsim aici. Acestea sunt mult mai sănătoase şi uşor de digerat de copil”, adaugă Dr. Simona Tivadar.
Zahărul reprezintă o reală problemă, în special pentru sănătatea copiilor. Mulţi dintre părinţi aleg să le ofere celor mici ”recompense” sau, de ce nu, să-i încânte cu torturi în zilele de naştere, chiar de la vârste foarte fragede, sau să le ofere un suc de fructe cu gândul că…este din fructe.
”Vă reamintesc că 40% din senzaţia de saţietate are legătură cu creierul şi 60% cu stomacul. Ca să te saturi trebuie să priveşti mâncarea şi să mesteci mâncarea. În clipa în care copilul poate să mestece cu dinţii un fruct, Societatea Americană de Pediatrie spune să faceţi bine să nu le mai daţi sucuri niciodată. În afară de vitamina C, nu există altceva în suc, iar aceasta poate proveni din legume sau din pătrunjelul care se pune în supă”, menţionează Dr. Simona Tivadar.
Un alt subiect abordat în cadrul conferinţei a fost cel dedicat igienei corecte a familiei. ”Apa şi săpunul sunt foarte importante. Când venim acasă, după ce am mers prin maşină, tramvai şi am pus mâna pe obiectele din jur, primul gest înainte de a ne îmbrăţişa copilul este de a ne spăla pe mâini. Şerveţelele de unică folosinţă, aşa sunt ele numite, rebuie să fie folosite o singură dată. Le-am luat, am şters nasul, le-am pus la coş pentru că altfel contaminăm cu secreţiile respective tot mediul înconjurător şi în felul acesta contribuim la împrăştierea microbilor”, explică Dr. Angelica Vişan. ”Trebuie să-i învăţăm de mici regulile de igienă. Spălatul pe mâini, folosirea corectă a toaletei sunt reguli de bază. Nu primii şapte ani de acasă, ci primii 3-4 contează”, adaugă specialistul în boli infecţioase.
Cât priveşte îngrijirea din primele luni de viaţă, Laura Cosoi ne-a dezvăluit ritualul de care beneficiază fetiţa sa. „Ritei îi fac duş în fiecare seară şi din trusa ei de îngrijire, nu lipseşte Cutaden pentru că este o cremă pe care poţi să o foloseşti zilnic. Când plec undeva, din trusa mea, nu lipsesc de asemenea, şerveţelele de unică folosinţă şi şerveţelele umede pe care le folosesc doar în deplasare”, povesteşte Laura Cosoi.
După o oră şi jumătate de conferinţă, timp în care părinţii au putut asculta sfaturile invitaţilor, a urmat sesiunea de întrebări din partea mămicilor prezente la eveniment. Părinţii care au venit alături de copii i-au putut lăsa în locul de joacă amenajat pentru aceştia, unde le-a fost alături Crocodinţilă, mascota dm drogerie markt. La finalul evenimentului, toţi participanţii au primit din partea sponsorilor cadouri ideale pentru primul an de viaţă al bebeluşului.