6 obiceiuri extrem de dăunătoare pentru dinţii şi maxilarele copiilor

Întâlnite frecvent de la vârste fragede, obiceiurile dentare greşite ale copiilor cauzează în cele mai multe cazuri probleme serioase pe termen lung, cum ar fi apariţia cariilor dentare, a afecţiunilor gingivale, a dinţilor strâmbi şi nu numai.

Îndrumarea parentală şi colaborarea cu medicul specialist reprezintă cei mai importanţi factori în corectarea acestor obiceiuri şi adoptarea de către cel mic a unei bune igiene dentare, pentru a avea zâmbetul perfect mult dorit la vârsta adultă. Iată cele mai dăunptoare obiceiuri!

Recomandări

Crizele de furie ale copiilor – sfaturi utile

Când este recomandat să ne ducem copilul la psiholog?

Sugerea suzetei sau a degetului

Sugerea suzetei sau a degetului reprezintă unul dintre cele mai frecvente obiceiuri întâlnite la cei mici şi poate avea efecte dăunătoare asupra dinţilor. Dacă până la vârsta de 2-3 ani suzeta este considerată inofensivă, după această vârstă, folosirea ei produce deformarea maxilarului şi împingerea incisivilor superiori mai în faţă şi uneori în sus.

Recomandări

Crizele de furie ale copiilor – sfaturi utile

Când este recomandat să ne ducem copilul la psiholog?

Presiunea exercitată de deget este şi mai puternică, iar pe lângă împingerea maxilarului în faţă şi îngustarea lui, împiedică şi creşterea mandibulei către interior. 

„Copiii care dezvoltă unul dintre aceste obiceiuri vor avea un profil facial caracteristic, cu buza şi dinţii superiori mai proeminenţi, iar mandibula insuficient dezvoltată (mai în spate). Consultaţia la un medic specialist ortodont trebuie făcută cât mai devreme posibil, pentru găsirea unor metode de înlăturare a acestui obicei şi pentru corectarea efectelor acestuia cu ajutorul unui aparat ortodontic”, spune doamna doctor Mihaela Dan, medic specialist ortodonţie.

Deglutiţia infantilă

Deglutiţia infantilă, respectiv înghiţirea alimentelor cu limba între dinţi, este foarte dăunătoare, deoarece limba este un muşchi foarte puternic, care deformează dinţii, creând între ei un spaţiu vertical numit ocluzie deschisă. În acest caz dinţii par mai scurţi şi îşi fac apariţia moficari ale pronunţiei unor sunete. Stimularea creşterii verticale a osului şi dinţilor cu ajutorul unui aparat dentar este dificilă şi trebuie făcută cât mai devreme, deoarece acesta situaţie se transmite apoi şi la dinţii permanenţi. Din păcate, la tineri, acest tip de ocluzie deschisă nu poate fi corectată uneori fără o intervenţie chirugicala de tăiere şi repoziţionare a maxilarului. 

Vorbirea cu interpunerea limbii

Deşi unii copii pot părea foarte drăgălaşi când vorbesc cu limba între dinţii, acest obicei are asupra dinţilor efecte asemănătoare cu deglutia infantilă. 

„Fonaţia (vorbirea) cu interpunerea limbii poate produce apariţia unui spaţiu între incisivii superiori şi inferiori. Limba va intra chiar şi în repaus în spaţiul vertical dintre dinţi, apărând astfel un cerc vicios. Pentru a înlătura acesta problemă şi efectele va fi necesară cooperarea între logoped şi medicul ortodont”, recomandă medicul Mihaela Dan, specialist ortodonţie.

Respiraţia pe gură        

Din cauza unor obstrucţii respiratorii îşi poate face apariţia înlocuirea respiraţiei nazale, normale, cu respiraţia pe gură. Cea din urmă are numeroase consecinţe negative pentru cel mic, printre care creşterea riscului de carie (gura se usucă şi dinţii nu mai sunt protejaţi de substanţele benefice din salivă), creşterea riscului de infecţii respiratorii (aerul rece ajunge direct la amigdale şi plămâni), oxigenarea deficitară a întregului organism cu efecte asupra capacităţii de concentrare, atenţiei şi memoriei, deformarea maxilarelor şi împingerea dinţilor în faţă, din cauza presiunii exercitate de obraji. 

Roaderea unghiilor, creioanelor 

Întâlnit la unii copii în timpul concentrării asupra altor activităţi, acest obicei poate produce nu numai tocirea dinţilor, dar şi introducerea unor bacterii dăunătoare în gură şi, de aici, în întregul organism.
Reducerea presiunii exercitate de mediu, mai ales şcolar, poate ajută copilul să renunţe la acest mod de exprimare a stresului. Roaderea creionului sau a pixului poate produce modificarea asimetrică a poziţiei unor dinţi, rănirea gingiei acestora şi, la fel, introducere bacteriilor dăunătoare în gură. 

Scrâşnirea dinţilor

Bruxismul (scrâşnirea dinţilor) este un obicei întâlnit din ce în ce mai frecvent şi la copii, fiind o manifestare involuntară a stresului. Aceasta apare în general noaptea şi produce tocirea smalţului dentar, care are o grosime şi rezistenţă mai mici decât la adult.
Părintele împreună cu medicul dentist sau specialistul ortodont pot ajuta copilul să renunţe la aceste obiceiuri dăunătoare, să reducă şi să înlăture efectele negative ale acestora. La fel de important este şi controlul periodic la medicul stomatolog, care ar trebui să aibă loc cel puţin o dată la şase luni. În cazul în care acesta prezintă un risc crescut de carii dentare, dentistul poate recomanda vizite mai frecvente.