Analize medicale necesare pentru copii la începerea școlii

Părinţii trebuie să ţină cont de analizele medicale pentru copii, dacă vor să se asigure că micuţii vor fi feriţi de diferite epidemii care pot surveni în colectivităţi, mai ales în perioada preşcolară.

Părinţii antepreşcolarilor şi preşcolarilor care intră pentru prima dată în colectivitate trebuie să prezinte următoarele documente:

• copie după fişa de consultaţii medicale
• copie după carnetul de vaccinări
• analizele medicale cerute de grădiniţa respectivă.

Recomandări

Analize medicale în sarcină

5 analize medicale pe care bărbații ar trebui să le facă periodic pentru prevenirea problemelor sexuale

Otita şi varicela pot fi prevenite prin vaccinare

Pe lângă vaccinurile obligatorii prevăzute în schema naţională de vaccinare împotriva bolilor grave, precum poliomielita, tuberculoza, hepatita B, difteria, tetanosul, tusea convulsivă, Haemophilus influenzae, rujeola, rubeola şi oreionul, există şi alte vaccinuri în categoria celor opţionale.

Vaccinul împotriva virusului HPV, vaccinul antivaricelos (varicela) şi vaccinul împotriva hepatitei A (numită „boala mâinilor murdare”) sunt doar câteva dintre vaccinurile opţionale.

Un alt vaccin opţional este cel împotriva infecţiilor cu streptococcus pneumoniae, acesta fiind o cauză bacteriană frecventă a otitelor, pneumoniilor şi meningitelor la copil, afirmă dr. Mirela Covăcescu, medic primar pediatru.

În ce constă avizul epidemiologic

În cazul copiilor care revin în colectivitate, este necesar doar avizul epidemiologic, eliberat de medicul de familie în urma efectuării a trei analize: exudatul nazo-faringian, coprocultura şi examenul coproparazitologic.

Acest aviz nu este necesar chiar din prima zi de școală, ci poate fi prezentat în prima lună de la începerea cursurilor. Lucru valabil și în cazul adeverinței pentru educație fizică și sport.

Iată în ce constau cele 3 analize pe baza cărora se eliberează avizul epidemiologic:

Exudatul nazo-faringian constă în recoltarea de secreţii de la nivelul cavităţii nazale şi al faringelui.

Cele mai periculoase bacterii care pot fi identificate la nivelul căilor respiratorii superioare sunt: meningococul (responsabil de apariţia meningitei), Haemophilus influenzae (determină apariţia amigdalitei, a otitei, pneumoniilor), pneumococul, streptococul de grup A şi stafilococul auriu (cauzează infecţii la nivelul căilor respiratorii, dar şi la nivelul pielii şi ţesuturilor moi).

Coprocultura constă în recoltarea de materii fecale în scopul identificării infecţiilor digestive.

De multe ori, copilul nu prezintă simptome îngrijorătoare însă prezenţa microbilor în scaun poate semnala existenţa unor infecţii bacteriene intestinale Shigella, Salmonella, Escherichia, Klebsiella) reprezentând şi o sursă de infecţie pentru cei din jur”, subliniază medicul pediatru Mirela Covăcescu.

Examenul coproparazitologic are drept scop descoperirea paraziţilor intestinali, prin identificarea ouălor pe care aceştia îi elimină în scaun. Cel mai frecvent întâlnit parazit intestinal la copii este Giardia, urmat de limbrici (Ascaris lumbricoides), oxiuri (Enterobius vermicularis) şi tenia.

Simptome îngrijorătoare şi analize suplimentare

“Pentru copiii care prezintă semne generale de boală (inapetenţă, eşecul creşterii în înălţime sau greutate, infecţii respiratorii frecvente, întârziere în dezvoltarea neuropsihică şi a achiziţiilor motorii, somnolenţă excesivă sau iritabilitate, diaree, cearcăne, apatie etc.), medicul de familie sau pediatrul poate recomanda hemograma cu formulă leucocitară (anemie sau infecţii), sumar de urină şi urocultură (infecţii urinare), radiografie toracică (pneumonie), examen ORL (acuitatea auditivă)” spune medicul pediatru Georgiana Ţane

Alte analize suplimentare: sideremie, probe inflamatorii (VSH, proteina C reactivă, fibrinogen), ionogramă (sodiu, potasiu, magneziu, calciu), glicemie, profil lipidic (lipide totale, colesterol, trigliceride), proteinemie, transaminaze, uree, creatinină, acid uric, ASLO, fosfataza alcalină şi teste alergologice.

În plus, nu trebuie să uităm de controlul anual stomatologic încă din primii ani de viaţă şi de examinarea oftalmologică, pentru a depista din timp tulburările de vedere.