Copilul are febră: când e cazul să te alarmezi

Într-un fel, febra este un lucru bun: înseamnă că sistemul imunitar al copilului îşi face treaba prin combaterea unei răceli sau a unei alte infecţii. Creierul comandă ridicarea temperaturii corpului, care, la rândul său, dirijează celulele albe din sânge pentru a ataca şi a distruge viruşii şi bacteriile invadatoare. În mod uimitor, copiii sănătoşi de toate vârstele pot tolera de regulă febra de până la 40 grade celsius fără complicaţii. Este posibil ca temperatura copilului să nu se apropie niciodată de aceste grade înfricoşătoare, dar este bine totuşi să fim pregătiţi.

Nu orice puseu de febră (mai ales sub 38.5 grade celsius) este unul care să te îngrijoreze. Însă telefonează imediat medicului dacă febra atinge 39 de grade celsius sau mai mult şi este însoţită de două sau mai multe dintre următoarele simptome: o tuse, o durere în gât, nas înfundat, dureri de cap, frisoane, oboseală şi diaree. Aceste simptome clasice ale gripei (H1N1 sau cea sezonieră) au loc în decurs de 24 de ore de la apariţia febrei, iar medicul pediatru trebuie să recomande un tratament medicamentos pentru a reduce severitatea şi durata simptomelor .

Deoarece febra este un semnal din partea corpului că ceva nu este bine, ar fi bine să acorzi totuşi o atenţie deosebită simptomelor copilului tău. Dacă are un nas înfundat şi febră de grad scăzut (sub 38 grade celsius), înseamnă de obicei că are o răceală obişnuită, în timp ce vărsăturile şi diareea indică probabil un virus al stomacului. În ambele cazuri, febra tinde să se producă treptat şi să dispară în câteva zile.

Recomandări

Jumătate dintre părinţii români tratează durerea şi febra copiilor cu medicamente nepotrivite vârstei lor (STUDIU)

Febra la copilul mic: de ce apare şi cum o tratăm acasă?

Semnale de alarmă

Anunţă medicul imediat despre simptomele copilului, dacă acesta se plânge de durere în gât, durere de urechi sau durere în timp ce urinează, deoarece aceste afecţiuni ar putea semnaliza o infecţie a urechii sau o infecţie a tractului urinar, care ar putea fi tratate cu antibiotice. De asemenea este bine să îţi ridici întrebări în cazul în care copilul prezintă simptome de deshidratare, de exemplu dacă urinează mai puţin decât de obicei, nu produce lacrimi atunci când plânge sau pare  apatic.
Deşi rare, anumite simptome (care sunt adesea însoţite de febră) necesită asistenţă medicală imediată. Dacă ai un copil care experimentează respiraţie greoaie, are dificultăţi de trezire sau o erupţie cutanată ori pete purpurii (ambele ar putea indica meningococcemia, infecţie a fluxului sanguin), este momentul să mergi la spital!

Alte cazuri care ridică un semnal de alarmă, reprezintă: limba, buzele sau unghiile albastre (un semn că nu primesc suficient oxigen), gât rigid (un posibil indicator al meningitei), durere abdominală severă (care ar putea însemna apendicită). De asemenea apelează medicul pediatru dacă micuţul tău are mai puţin de 2 ani şi febra durează mai mult de 24 de ore (pentru copii mai mari, poţi aştepta trei zile înainte de a contacta medicul, dacă nu are simptome sugestive pentru gripa sezonieră sau H1N1).

Răcirea corpului

Medicamentele antitermice nu sunt singurele remedii împotriva febrei. O baie călduţă sau un prosop îmbibat în apă pot răci temporar corpul copilului. Stai departe de apă rece şi băi de gheaţă, totuşi – ele vor creşte şi mai mult temperatura corpului. Oferă-i celui mic cât mai multe lichide – apă sau ceai – pentru a-i ajuta corpul să se lupte cu boala şi să-l menţină hidratat. Este important ca micuţul să stea în îmbrăcăminte uşoară, în care pielea poate să respire.