Cura de slăbire pentru copii? O dietă sănătoasă combate obezitatea

Alimentaţia din primii ani de viaţă, inclusiv din perioada intrauterină, este cea de care depinde starea de sănătate a viitorului adult.

Consumul de alimente procesate şi nesănătoase la vârste fragede determină apariţia unor afecţiuni grave (ale coloanei vertebrale, ale dinţilor şi ale sistemului digestiv, toate bolile copilăriei, deficitele de calciu şi vitamine B complex, cancer, boli autoimune, etc), atât la vârsta adultă, cât şi încă din copilărie. Iar obezitatea la copii reprezintă un factor de risc pentru boli cardiovasculare, hipertensiune arterială, diabet zaharat tip 2, sindrom de apnee în somn, depresii şi unele forme de cancer.

Sunt mai mulţi factori în urma cărora apare obezitatea la copii. Însă, la nivel global, aceasta se datorează, pe de o parte, creşterii aportului energetic, în special de alimente cu aport caloric crescut, bogate în grăsimi, zaharuri, iar pe de altă parte, scăderii activităţii fizice ca urmare a creşterii sedentarismului.

Recomandări

Administrarea de antibiotice copiilor sub doi ani duce la obezitate!

De la obezitate la anorexie e doar un pas

În ceea ce priveşte copiii (în urma unor studii realizate de OMS sunt peste 22 de milioane de copii obezi cu vârsta sub 5 ani) cei care dezvoltă obezitate în primii ani de viaţă vor deveni adulţi obezi în proporţie de 80 % dacă ambii părinţi sunt obezi şi în proporţie de 40% dacă doar un părinte este obez. Astfel de date duc la ideea că nutriţia sănătoasă a copiilor este o prioritate de sănătate publică.

Nutriţionist Prof. Dr. Veronica Mitescu ne-a răspuns mai multor întrebări pe acest subiect.

Cand vorbim de obezitate la copii?

Un copil pânâ la vârsta de 16 ani este considerat obez atunci când procentul de grăsime din organism, măsurat prin impedanţă bioelectrică, depăşeşte cu mai mult de 20% valoarea de referinţă pentru vârsta şi sexul său.

Şi indicele de masă corporală ( IMC ), obţinut ca raport între greutate şi pătratul înălţimii, poate fi utilizat în determinarea gradului de obezitate la copii. Valorile acceptate la nivel internaţional, ca limită inferioară pentru obezitate, sunt :

• 20,09 pentru băieţi şi 19,81 pentru fete, la vârsta de 2 ani
• 19,30 pentru băieţi şi 19,17 pentru fete, la vârsta de 5 ani
• 24,00 pentru băieţi şi 24,11 pentru fete, la vârsta de 10 ani
• 28,30 pentru băieti şi 29,11 pentru fete, la vârsta de 15 ani
• 30 atât pentru băieţi, cât şi pentru fete, la vârsta de 18 ani sau mai târziu.

Limitele indicilor de greutate corporală pentru supraponderabilitate sunt cu aproximativ 5 puncte mai mici decât cele pentru obezitate. Spre exemplu, limita pentru supraponderabilitate pentru un copil în vârstă de 10 ani este de 19,84 pentru băieţi, respectiv 19,86 pentru fete.
De asemenea, pentru încadrarea unui copil în categoria supraponderal sau obez, pot fi folosite şi graficele de creştere, în care se fac corelaţii între vârstă, greutate şi înălţime.

Bebluşi alăptaţi… supraponderali

Cât timp mama se hrăneşte sănătos, laptele matern corespunde perfect necesităţilor bebeluşului, în strânsă legătură cu vârsta şi nivelul său de dezvoltare. “Prin urmare, dacă un bebeluş alimentat natural se îngraşă, mama trebuie să îşi schimbe regimul alimentar deficitar cu unul sănătos şi echilibrat”, ne-a spus Veronica Mitescu, adăugând că este foarte bine cunoscut faptul că substanţele componente din alimentele consumate de mamă trec în lapte şi ajung în organismul copilului. “Aşa este şi cazul grăsimilor trans, de exemplu, datorită cărora vorbim la copii de o serie de afecţiuni specifice vârstei adulte, cum ar fi diferite tipuri de dislipidemii.”

Gusturile se educă de la cele mai mici vârste

Cel mai simplu mod de a ne convinge copiii să mănânce sănătos este să le fim noi înşine exemplu, mai ales dacă vorbim de vârstele foarte mici, la care trebuie să le formăm nişte obiceiuri alimentare sănătoase, care să îi însoţească toată viaţa şi pentru care să ne mulţumească mai târziu.

Dacă nu cumpărăm alimente nesănătoase, copiii nu vor avea de unde să le consume. Părinţii sunt un model pentru copii şi sunt cei care trebuie să îi educe pe aceştia, inclusiv din punct de vedere al igienei alimentare. “Dar, pentru aceasta, trebuie ca în primul rând ei să fie bine informaţi”, e de părere nutriţionistul. Dacă în familie alimentaţia este sănătoasă şi nu se consumă alimente nocive, copiii vor învăţa să consume alimente sănătoase şi să le refuze pe celelalte. Este destul de greu, dar nu imposibil.

Sunt dietele indicate pentru copii?

“Dacă prin dietă se înţelege un regim restrictiv, atunci răspunsul este nu : un copil nu ar trebui să fie supus unui regim restrictiv, pentru că el este în perioada de creştere şi trebuie să i se asigure aportul echilibrat de substanţe nutritive necesare unei dezvoltări normale”, spune Veronica Mitescu.

În mod obişnuit, un copil ceva mai plinuţ îşi va consuma surplusul de grăsime în procesul de creştere, care presupune un consum energetic mare. “Dacă, în schimb, prin dietă se înţelege schimbarea regimului alimentar cu unul sănătos, bazat pe legume, fructe şi cereale, cât mai puţin prelucrate termic, alături de alimente de origine animală în cantităţi  reduse, atunci da, este cazul să le facem diete.”

Alimente “moarte” versus alimente “vii”

Alimentele nesănătoase sunt alimentele ”moarte”, care vin cu un aport caloric mare, cu exces de grăsimi nesănătoase, de zahăr rafinat, sare, potenţatori de arome, conservanţi şi, care, pentru metabolizarea lor, consumă rezervele de vitamine, minerale şi enzime ale organismului.

“Le putem înlocui cu mare succes cu alimente vii, care să furnizeze organismului toate aceste principii nutritive, alături de proteine, lipide şi carbohidraţi de calitate. Şi îmi vine greu să cred că un fruct proaspăt sau o felie de ardei crocant nu va face cu ochiul oricărui copil.”

Aportul nutriţional optim pentru copii

Necesarul de substanţe nutritive variază în funcţie vârstă. Necesarul de proteine variază între 2-4 g/kg corp în primul an de viaţă şi 2-2,5 g/kg corp între 3-7 ani, necesarul de lipide scade de la 5-6 g/kg corp la bebeluşi la 2-3 g/kg corp la copii între 3-7 ani, iar necesarul de glucide scade de la 10-12 g/kg corp în primul an de viaţă la 10 g/kg corp între 3-7 ani.

Şi dacă copilul mănâncă alimente nepermise…

Veronica Mitescu este de părere că un copil hrănit sănătos nu va pofti la alimentele nepermise. Însă, în momentul în care copiii au o oarecare independenţă, intrând în contact cu alţi copii, vor fi curioşi să guste ceea ce văd la ceilalţi: sucuri carbogazoase, dulciuri procesate, chipsuri sau bomboane.

E important modelul de acasă, dar tentaţia tot va exista. Important este ca un astfel de consum să fie doar ocazional, tocmai pentru ca dezvoltarea copilului să fie una normală. Colin Campbell, în ”Studiul China”, spune : ”nu este greşit să mănânci o gogoaşă, este greşit să mănânci o gogoaşă în fiecare zi”.